orthodoxnews

22 noiembrie 2009

Calcul material cu paguba spirituala

Filed under: Diverse — orthodoxnews @ 15:48 and

În edi?ia de ast?zi a s?ptamânalului „Lumina de Duminic?“ avem predica Preafericitului P?rinte Daniel, la duminica a XXVI-a dup? Rusalii , (Pilda bogatului c?ruia i-a rodit ?arina), pe care o prezent?m în continuare:

Calcul material cu pagub? spiritual?

Postului Na?terii Domnului este o perioad? special? de preg?tire, rânduit? de Biseric?, pentru primirea lui Dumnezeu în sufletele noastre, Cel bogat în mil?, Care S-a întrupat luând chip de om smerit (cf. Filipeni 2, 6-8), ca pe noi, care am ajuns s?raci suflete?te ?i robi p?catului, s? ne ridice la bog??ia cea nesfâr?it? ?i la iubirea pream?rit? a slavei Preasfintei Treimi. În aceast? perioad? de preg?tire pentru s?rb?toarea mare ?i sfânt? a Na?terii Domnului, Biserica ne cheam? s? ne gândim mai întâi la bog??ia milei ?i a milostivirii lui Dumnezeu pentru oameni ?i s? înv???m din aceasta ca ?i noi s? fim milostivi.

Evanghelia rânduit? a se citi la Sfânta Liturghie din Duminica a XXVI-a dup? Rusalii ne arat? ce se întâmpl? cu omul care nu este milostiv ?i care nu în?elege c? milostivirea lui Dumnezeu fa?? de noi este cea mai tare temelie pe care poate fi cl?dit? via?a p?mânteasc? ?i c? sufletul trebuie eliberat de egoism ?i orientat spre facerea de bine, pentru a deveni tot mai milostiv, bun ?i darnic.

Sufletul nu are nevoie de bun?t??i materiale, ci de hran? duhovniceasc?

În pilda rostit? de Mântuitorul Iisus Hristos se vorbe?te despre un om bogat c?ruia „i-a rodit ?arina”. De?i Evanghelia spune ini?ial doar c? „unui om bogat i-a rodit ?arina”, continuarea parabolei ne face s? în?elegem c? nu era vorba de o recolt? obi?nuit?, ci de una nea?teptat?, încât ?i bogatul care era proprietar al ?arinei respective s-a mirat. În acel an p?mânturile lui au rodit atât de mult, încât toate previziunile sale au fost dep??ite, iar hambarele sale s-au dovedit neînc?p?toare pentru recolta adunat?. Îns?, în loc s? se gândeasc? la mul?imea s?racilor care puteau fi ajuta?i ca urmare a unei milostiviri atât de mari a lui Dumnezeu fa?? de el, bogatul nu s-a gândit nici la Dumnezeu, ca s?-I mul?umeasc?, ?i nici la s?raci, ca s?-i hr?neasc?. Dimpotriv?, a început s? fie fr?mântat de gânduri ?i griji, îns? nu de acele griji ale s?racului care se întreab? zi ?i noapte cu ce s?-?i mai hr?neasc? copiii, cu ce s?-i îmbrace, cu ce s?-?i sus?in? casa, ci de grija lacomului care nu ?tie cum s? adune cât mai multe bun?t??i doar pentru sine însu?i.

Evanghelia ne spune c?, fr?mântându-se cum s? p?streze pentru sine mul?imea roadelor adunate, f?r? a se sf?tui cu cineva, tot el î?i d? ?i r?spunsul: „aceasta voi face: voi strica hambarele mele ?i mai mari le voi zidi; ?i voi strânge acolo toate roadele mele ?i bun?t??ile mele”. Odat? eliminat pericolul risipirii ori deterior?rii acestei recolte, bogatul adaug? mul?umit: „Apoi voi zice sufletului meu: suflete, acum ai multe bun?t??i strânse pentru mul?i ani; odihne?te-te, m?nânc?, bea, vesele?te-te”.

Îndemnul adresat de bogat sufletului s?u con?ine patru verbe consecutive: odihne?te-te, m?nânc?, bea, vesele?te-te. Vedem din aceasta c? principala preocupare a bogatului viza odihna, mâncarea, b?utura ?i distrac?ia; deci comoditate ?i consum. Mai observ?m c? bogatul din Evanghelia acestei duminci anuleaz? complet valoarea ?i virtu?ile sufletului, substituindu-l cu totul trupului. Lucrurile cu care era îmbiat sufletul pentru a se desf?ta sunt de fapt patimi ucig?toare: trând?via, l?comia pântecelui, nep?sarea ?i iubirea exclusiv? de sine.

Confruntat cu un nea?teptat ?i nesperat câ?tig, bogatul d? la iveal? cele mai intime n?zuin?e ale sale: î?i dorea o via?? de odihn?, îmbuibat? de mâncare ?i b?utur? ?i condimentat? de o distrac?ie nesfâr?it?. Via?a bogatului din aceast? Evanghelie, a?adar, este limitat? doar la nivel biologic. Acesta nu-?i pune problema c? sufletul are nevoie, în realitate, de altceva, nu de bun?t??i materiale, ci de hran? duhovniceasc?.

Bogatul neîn?elept din aceast? pericop? evanghelic? nu are nici un ideal spiritual, nici în raport cu Dumnezeu, nici cu semenii. Nu are nici iubire fa?? de Dumnezeu pentru a-I mul?umi, nici iubire fa?? de semeni pentru a-i milui, pentru a-i ajuta; el devenise un captiv în orizontul strâmt ?i întunecat al omului înrobit de l?comia averilor materiale, limitate ?i trec?toare.

Mul?i oameni îmbog??i?i peste noapte s-au dezumanizat

În Evanghelia acestei duminici mai poate fi observat? o nuan?? deosebit de semnificativ?, ?i anume modul în care, uneori, un succes prea mare, nea?teptat, poate destabiliza ?i schimba în sens negativ via?a unui om. Mul?i oameni îmbog??i?i peste noapte au devenit de nerecunoscut . Mul?i oameni cu statut modest din punct de vedere material, dar lini?ti?i ?i ferici?i, confrunta?i pe nea?teptate cu bel?ugul material ori cu schimbarea brusc? a statutului social s-au destabilizat suflete?te, s-au tulburat spiritual. Falsa impresie de siguran?? oferit? de bog??ie ori func?ii primite pe nemerit, gândul de a nu mai depinde ori avea nevoie de semeni i-a dezumanizat. Pentru c? patimile nu pot fi vreodat? s?turate, foarte adesea bog??ia nea?teptat? nu aduce lini?te, ci treze?te l?comii nem?surate ?i orgolii necontrolate, ce conduc la înstr?inare fa?? de Dumnezeu ?i de oameni într-un mod surprinz?tor de rapid. Aceste triste exemple ne arat? c?, uneori, bog??ia ?i succesul, când nu sunt primite cu recuno?tin?? fa?? de Cel care le-a d?ruit ?i nu sunt împ?rt??ite ?i celor din jur, în loc s? fie de folos, duc la pierzare.

Cine nu mai este bun la suflet, nu mai este nici în?elept

Mântuitorul Iisus Hristos ne spune c? acestui bogat c?ruia i-a rodit ?arina peste a?tept?ri, Dumnezeu i-a zis: „nebune, în aceast? noapte vor cere de la tine sufletul t?u; iar ce ai strâns tu ale cui vor mai fi?”. (Nu ?tim cine sunt cei ce „vor cere” sufletul bogatului. Poate c? e vorba despre duhurile rele care deja îl st?pâneau.) Despre noaptea în care se cere sufletul bogatului ce tr?ie?te în insensibilitate fa?? de Dumnezeu ?i fa?? de semeni, unii tâlcuitori ai Sfintei Evanghelii ne spun c? este vorba despre întunericul min?ii ce a pierdut sensul adev?rat al vie?ii ?i întunericul inimii care nu mai are în ea nici iubire fa?? de Dumnezeu, nici iubire milostiv? fa?? de semenii afla?i în dificultate. La mijlocul nop?ii necredin?ei în care se afla, bogatului care gândea c? el viaz? doar prin trup ?i c? singurul rost al vie?ii umane este consumul de lucruri materiale, i se cere tocmai sufletul.

Dumnezeu îl nume?te „nebun” pe acest bogat nemilostiv, în în?elesul c? nu mai este bun la minte, întrucât nu mai e bun la suflet. Cine nu mai este bun la suflet, cine nu mai are un suflet rug?tor ?i mul?umitor lui Dumnezeu, pentru binefacerile primite, ?i milostiv fa?? de s?racii lipsi?i, acela nu mai are o gândire s?n?toas?. Omul al c?rui interes egoist îl orienteaz? doar spre consumul de bunuri materiale, a abandonat voca?ia sa de persoan? creat? dup? chipul ve?nic al lui Dumnezeu, de fiin?? destinat? comuniunii de iubire cu Persoanele divine, prin rug?ciune, ?i cu persoanele umane, prin fapte de milostenie.

Care este rostul vie?ii noastre pe p?mânt?

Evanghelia acestei duminici ne îndeamn? s? reflect?m ?i s? ne r?spundem la urm?toarea întrebare: care este rostul vie?ii noastre, aici, pe p?mânt? Via?a p?mânteasc? înseamn? doar c?utarea pl?cerii ?i consumul lucrurilor materiale, înseamn? doar odihn?, mâncare, b?utura ?i distrac?ie? Ori scopul vie?ii noatre în aceast? lume este mult mai înalt ?i mai sfânt, ?i anume acela de a ne preg?ti pentru dobândirea vie?ii ve?nice în comuniune, în leg?tur? vie de iubire cu Dumnezeu Cel Milostiv.

Omul este o fiin?? înzestrat? de Creator cu ra?iune, f?cut? dup? chipul Ra?iunii divine. Gândirea uman? trebuie s? se asemene cu gândirea lui Dumnezeu Cel Milostiv. De aceea, Dumnezeu Cel Milostiv îl nume?te „nebun” pe bogatul care s-a f?cut rob al consumului material ira?ional ?i egoist sau p?tima?. În m?sura în care omul este milostiv, se aseam?n? cu Dumnezeu Cel Milostiv, în m?sura în care este iubitor de oameni se aseam?n? cu Dumnezeu Cel iubitor de oameni, Care „face s? r?sar? soarele peste cei r?i ?i peste cei buni ?i trimite ploaie peste cei drep?i ?i peste cei nedrep?i” (Matei 5, 45).

Dumnezeu este bun în Sine, prin îns??i natura Sa, pentru c? este iubire (cf. I Ioan 4, 8) Iubirea lui Dumnezeu nu este calculat?, interesat? ori posesiv?, nu este negociat? ?i nici negociabil?, ci iubirea Lui este rev?rsare de daruri din iubirea Sa preamilostiv?. Bun?tatea Lui este rev?rsare a iubirii Sale în chipul darurilor fa?? de crea?ia întreag?, dar mai ales fa?? de omul pe care l-a creat dup? chipul S?u. A?adar, când omul este milostiv atunci este bun, iar când este bun devine ra?ional, în în?elesul c? ra?iunea sa nu este întunecat? de patima l?comiei, ci este luminat? de rug?ciune, ca mul?umire sau recuno?tin??, ?i de milostenie.

Evanghelia acestei duminici are o concluzie foarte clar?: „A?a se întâmpl? cu cel care-?i adun? comoar? pentru sine însu?i, ?i nu în Dumnezeu se îmbog??e?te”, ca s? în?elegem c? soarta bogatului c?ruia i-a rodit ?arina nu este o excep?ie, un accident, ci c? a?a se întâmpl? cu to?i cei care î?i adun? averi pentru ei în?i?i ?i nu se îmbog??esc în Dumnezeu.

În final, în?elegem c? exist? dou? feluri de îmbog??ire: una care const? în adunarea de lucruri materiale, perisabile ?i o alta care se adun? în suflete ?i care consist? în lumina rug?ciunii ?i a faptelor de milostenie.

Numai bog??ia spiritual?, ca bun?tate a sufletului, d? sens tuturor celorlalte bog??ii

Perioada Postului Na?terii Domnului este un timp sfânt, care ne cheam? la o îmbog??ire a sufletului în fapte bune. O rug?ciune în plus este o bog??ie de lumin? în plus, o lacrim? pentru p?catele m?rturisite la spovedanie înseamn?, de asemenea, o contribu?ie la luminarea sufletului, ad?ugarea unei lumini din lumina harului Preasfintei Treimi. Un cuvânt bun spus unui om întristat, o bucat? de pâine sau o hain? oferite unui s?rac, toate acestea se transform? în lumini ale bun?t??ii care se adun? în sufletele noastre. A?a putem s? ne îmbog??im cu comorile milosteniei, ale sfin?eniei, ale iubirii duhovnice?ti. Aceste bog??ii sunt cele mai valoroase, întrucât cu ele ne prezent?m în fa?a luminii Preasfintei Treimi ?i, în func?ie de cât? lumin? am adunat în sufletul nostru, prin rug?ciune ?i fapte bune, ?i cât? bucurie am r?spândit în timpul vie?ii p?mânte?ti, în acea stare de lumin? ?i bucurie vom fi a?eza?i în Împ?r??ia lui Dumnezeu. Lumina adunat? în sufletele noastre influen?eaz?, a?adar, starea de lumin? ?i bucurie în care vom fi a?eza?i dup? moarte.

Bog??ia spiritual? este singura care d? sens tuturor celorlalte bog??ii, pentru c? nu bog??ia în sine este rea, mai ales atunci când a fost adunat? prin munc? cinstit?. P?rintele Cleopa Ilie († 1998), în predicile sale, spunea c? mai u?or se mântuie?te bogatul harnic, drept ?i milostiv decât s?racul cârtitor. A?adar, nu bog??ia în sine este un r?u, ci lipsa de milostenie ?i neomenia, pentru c? vedem ?i în Sfânta Scriptur?, dar ?i în istoria Bisericii o mul?ime de boga?i milostivi care au zidit biserici, spitale, s-au îngrijit de b?trâni, de orfani ?i de al?i semeni afla?i în nevoi. Ace?ti boga?i, pentru milostivirea lor, se aseam?n? cu Dumnezeu Cel Milostiv.

Nu bog??ia, ci l?comia ?i înrobirea sufletului de c?tre lucrurile trec?toare ?i limitate, aceasta este boala care trebuie vindecat?. Evanghelia acestei dumincii ne îndeamn? ca s? oferim ?i altora din ceea ce am adunat, s? împ?r?im ?i semenilor no?tri din ceea ce am primit de la Dumnezeu, s?-i facem ?i pe al?ii p?rta?i la bel?ugul de care Dumnezeu ne-a f?cut parte, pentru c?, în acest fel, ne asem?n?m cu Dumnezeu Cel Milostiv ?i iubitor de oameni.

S? ne ajute Bunul Dumnezeu ca, în aceast? perioad? a Postului Na?terii Domnului s? ne rug?m mai mult ?i, pe lâng? spovedania mai deas? ?i împ?rt??irea cu Trupul ?i Sângele Domnului, s? ne îmbog??im suflete?te ?i prin citirea c?r?ilor sfinte, prin milostenie adesea f?cut?, prin fapt? ori prin cuvântul bun. În acest fel, vom primi ?i noi bucuria de a sim?i c? Dumnezeu Cel Milostiv este prezent în via?a noastr? ?i c? iubirea noastr? ar?tat? în milostenie este iubire din iubirea lui Dumnezeu, spre slava Preasfintei Treimi ?i spre a noastr? mântuire! Amin.

†DANIEL,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române


Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI

Lasă un comentariu

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X