orthodoxnews

16 iunie 2009

Nu CIP-urilor

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 17:50 and
ateva imagini filmate de la mitingul anti-cip din 15 iunie 2009:

Si comunicatul organizatorilor – Asociatia Angel:

15.06.2009 - Guvernul Romaniei, initiatorul legii
pasapoartelor biometrice, a mintit toti parlamentarii in procesul de
elaborare a OU 207/2008.

Cu o rapiditate inexplicabila, fara a primi avizul celor 3 comisii,
astazi Camera Deputatilor a pus pe ordinea de zi de maine discutarea OU
207/2008 in sesiunea plenara. Cu toate ca a existat un miting de
protest organizat de asociatia nostra, parlamentarii au continuat seria
abuzurilor in promulgarea OU 2007/2008.

Intr-un raport al Autoritatii Nationale de Supraveghere a
Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal se precizeaza ca: In final,
Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter
Personal atrage atentia asupra riscurilor implicate de efectuarea
prelucrarilor de date, mai ales a celor cu caracter special, asa cum
sunt datele biometrice, in lipsa unui cadru legal complet armonizat,
riscuri de natura a aduce atingere respectarii drepturilor cetatenilor
si in mod deosebit dreptului la viata intima familiala si privata.


Aratam cu aceasta ocazie ca in Raportul din 14.04.2009 al Autoritatii
Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
(ANSPDCP) catre Presedintele Senatului , Mircea Geoana, sunt consemnate
rezultatele controalelor efectuate de autoritate la Directia Generala a
Pasapoartelor si Centrul National Unic de Personalizare a Pasapoartelor
Electronice, fiind constatate mai multe nereguli si incalcari ale
legilor, in final fiind aplicata si o amenda in valoare de 10000 lei.

Acest raport atasat dovedeste clar ca INITIATORUL LEGII, GUVERNUL
ROMANIEI, a indus pe parlamentari in eroare si a oferit informatii
neconcludente cu privire la respectarea standardelor romanesti si
europene privind datele cu caracter personal ce trebuiesc respectate.

Dintre problemele grave identificate de ANSPDCP:

* lipsa notificarii legale, explicite, la Autoritate, a prelucrarii
datelor biometrice prelevate de la cetateni. In timpul discutiilor din
comisii reprezentan?ii DGP ?i MAI au declarat in fa?a deputatilor ca se
respect? legea 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal!
* preluarea datelor biometrice de la cetateni f?r? s? fi fost adoptate
in prealabil conditiile in care se acestea se realizeaza, adica normele
metodologice ale legii.
* prelevarea, in jud Ilfov, a amprentelor de la toate cele 10 degete ?i
nu doar a 2, cte una de la fiecare mn?, a?a cum au declarat
reprezentan?ii MAI in fa?a deputatilor din comisii.
* stocarea in baza de date a tuturor amprentelor retinute pana acum -
reprezentantii guvernului au spus ca amprentele se ?terg dupa predarea
pa?aportului la destinatar.
* nu exista loguri de acces la aplica?ia cu date personale si
personalul nu este instruit cu privire la procedurile legale de
preluare a datelor – reprezentantii MAI si DGP au declarat ca accesul
la date este strict monitorizat si inregistrat, cu respectarea
securitatii datelor conform cu legea 677/2001,
* lipsa din formularele de colectare a datelor a acceptului pentru prelucrarea datelor personale,
* formulare vaga a conceptului de date biometrice (imaginea faciala, amprentele si orice alte date).

Concluzia finala a raportului ANSPDCP este urmatoarea : In final,
Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter
Personal atrage atentia asupra riscurilor implicate de efectuarea
prelucrarilor de date, mai ales a celor cu caracter special, asa cum
sunt datele biometrice, in lipsa unui cadru legal complet armonizat,
riscuri de natura a aduce atingere respectarii drepturilor cetatenilor
si in mod deosebit dreptului la viata intima familiala si privata.

Va sugeram sa vedeti documentul BOMBA anexat in josul paginii care
nu ajuns la nici-un deputat. Va rugam sa contactati deputatii prin
e-mail sau personal si sa il prezentati ! Adresati-va lor in mod
respectuoas, semnati-va si eventual prezentati-le aceste argumente
legale si de bun simt!

In semn de protes Asocia?ia Angel prin pre?edinte Lucan Eugen, v?
aduce la cuno?tiin?? c? n ziua de n zilele de 16, 17 ?i 18 iunie 2009
intre orele 9.00 13.00 va organiza mitinguri de protest in fata
parcului IZVOR vis a vis de intrarile in Camera Deputatilor.

Documente atasate (accesibile pe site-ul Angel.org.ro):

* raport bomba: Autoritatea Nationala de Supraveghere a
Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal catre Domnul Geoana,
presedintele Senatului;
* memoriu catre Camera Deputatilor depus de ONG-uri din Societatea Civila;
* Aviz CESE, TEN 293 cu privire la tehnologia RFID.

www.angel.org.ro

 

Nu CIP-urilor

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 17:50 and
ateva imagini filmate de la mitingul anti-cip din 15 iunie 2009:

Si comunicatul organizatorilor – Asociatia Angel:

15.06.2009 - Guvernul Romaniei, initiatorul legii
pasapoartelor biometrice, a mintit toti parlamentarii in procesul de
elaborare a OU 207/2008.

Cu o rapiditate inexplicabila, fara a primi avizul celor 3 comisii,
astazi Camera Deputatilor a pus pe ordinea de zi de maine discutarea OU
207/2008 in sesiunea plenara. Cu toate ca a existat un miting de
protest organizat de asociatia nostra, parlamentarii au continuat seria
abuzurilor in promulgarea OU 2007/2008.

Intr-un raport al Autoritatii Nationale de Supraveghere a
Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal se precizeaza ca: In final,
Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter
Personal atrage atentia asupra riscurilor implicate de efectuarea
prelucrarilor de date, mai ales a celor cu caracter special, asa cum
sunt datele biometrice, in lipsa unui cadru legal complet armonizat,
riscuri de natura a aduce atingere respectarii drepturilor cetatenilor
si in mod deosebit dreptului la viata intima familiala si privata.


Aratam cu aceasta ocazie ca in Raportul din 14.04.2009 al Autoritatii
Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
(ANSPDCP) catre Presedintele Senatului , Mircea Geoana, sunt consemnate
rezultatele controalelor efectuate de autoritate la Directia Generala a
Pasapoartelor si Centrul National Unic de Personalizare a Pasapoartelor
Electronice, fiind constatate mai multe nereguli si incalcari ale
legilor, in final fiind aplicata si o amenda in valoare de 10000 lei.

Acest raport atasat dovedeste clar ca INITIATORUL LEGII, GUVERNUL
ROMANIEI, a indus pe parlamentari in eroare si a oferit informatii
neconcludente cu privire la respectarea standardelor romanesti si
europene privind datele cu caracter personal ce trebuiesc respectate.

Dintre problemele grave identificate de ANSPDCP:

* lipsa notificarii legale, explicite, la Autoritate, a prelucrarii
datelor biometrice prelevate de la cetateni. In timpul discutiilor din
comisii reprezentan?ii DGP ?i MAI au declarat in fa?a deputatilor ca se
respect? legea 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal!
* preluarea datelor biometrice de la cetateni f?r? s? fi fost adoptate
in prealabil conditiile in care se acestea se realizeaza, adica normele
metodologice ale legii.
* prelevarea, in jud Ilfov, a amprentelor de la toate cele 10 degete ?i
nu doar a 2, cte una de la fiecare mn?, a?a cum au declarat
reprezentan?ii MAI in fa?a deputatilor din comisii.
* stocarea in baza de date a tuturor amprentelor retinute pana acum -
reprezentantii guvernului au spus ca amprentele se ?terg dupa predarea
pa?aportului la destinatar.
* nu exista loguri de acces la aplica?ia cu date personale si
personalul nu este instruit cu privire la procedurile legale de
preluare a datelor – reprezentantii MAI si DGP au declarat ca accesul
la date este strict monitorizat si inregistrat, cu respectarea
securitatii datelor conform cu legea 677/2001,
* lipsa din formularele de colectare a datelor a acceptului pentru prelucrarea datelor personale,
* formulare vaga a conceptului de date biometrice (imaginea faciala, amprentele si orice alte date).

Concluzia finala a raportului ANSPDCP este urmatoarea : In final,
Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter
Personal atrage atentia asupra riscurilor implicate de efectuarea
prelucrarilor de date, mai ales a celor cu caracter special, asa cum
sunt datele biometrice, in lipsa unui cadru legal complet armonizat,
riscuri de natura a aduce atingere respectarii drepturilor cetatenilor
si in mod deosebit dreptului la viata intima familiala si privata.

Va sugeram sa vedeti documentul BOMBA anexat in josul paginii care
nu ajuns la nici-un deputat. Va rugam sa contactati deputatii prin
e-mail sau personal si sa il prezentati ! Adresati-va lor in mod
respectuoas, semnati-va si eventual prezentati-le aceste argumente
legale si de bun simt!

In semn de protes Asocia?ia Angel prin pre?edinte Lucan Eugen, v?
aduce la cuno?tiin?? c? n ziua de n zilele de 16, 17 ?i 18 iunie 2009
intre orele 9.00 13.00 va organiza mitinguri de protest in fata
parcului IZVOR vis a vis de intrarile in Camera Deputatilor.

Documente atasate (accesibile pe site-ul Angel.org.ro):

* raport bomba: Autoritatea Nationala de Supraveghere a
Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal catre Domnul Geoana,
presedintele Senatului;
* memoriu catre Camera Deputatilor depus de ONG-uri din Societatea Civila;
* Aviz CESE, TEN 293 cu privire la tehnologia RFID.

www.angel.org.ro

 

15 iunie 2009

Ce a adus nou anul acesta TOB

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 16:48 and

Timp de trei zile (11-13 iunie 2009), n Capital?
s-a desf??urat cea de-a V-a edi?ie a Trgului Interna?ional de
Ve?minte, Icoane, C?r?i ?i Obiecte Biserice?ti (TOB). 80 de
participan?i din ?apte ??ri (Grecia, Austria, Germania, Italia,
Belarus, Ucraina ?i Romnia) au oferit vizitatorilor bucure?teni, ct
?i celor veni?i de peste tot din ?ar?, ?i chiar din str?in?tate -
clerici ?i mireni, icoane, ?es?turi ?i broderii cu specific religios,
ve?minte preo?e?ti ?i arhiere?ti, vitralii ?i mozaicuri religioase,
muzic? religioas?, mobilier bisericesc, o gam? diversificat? de obiecte
biserice?ti, carte religioas?, sortimente de vin liturgic, accesorii ?i
suveniruri, produc?ie publicitar?, ma?ini de brodat ?i de cusut.
Nout??ile edi?iei: c?delni?a electronic?, laserul pentru aplicarea
broderiei, clopotul prev?zut cu un sistem de automatizare.

n pavilionul expozi?ional dedicat celui mai mare trg ortodox din
sud-estul Europei (TOB) intri repede, mnat de gradele cu mult peste 30
care clocotesc n aer. n?untru, o multitudine de stimuli olfactivi,
vizuali, auditivi te mpresoar? din toate p?r?ile, r?mi o clip? pe
loc, ?i realizezi c? manifestarea n mijlocul c?reia ai nimerit nu se
aseam?n? nici pe departe cu alte soiuri de trguri. Aici se livreaz?
hran? pentru suflet. Registrul e cu totul altul. Observi cu u?urin?? c?
lumea nu este att pestri??, ct divers? ?i pa?nic? – clerici ?i mireni
-, iar obiectele expuse spre vnzare sunt spre ncntarea ?i folosul
sufletului, fapt confirmat de Maria Scarlat, pensionar?, din Bucure?ti,
unul dintre vizitatori: M? simt ca ntr-o oaz? spiritual?. M? mut de
la un stand la altul ?i nu m? mai satur s? privesc. G?sesc multe
lucruri care mi plac. C?r?ile pe care le-am cump?rat mi vor aduce
pace n suflet mult timp de acum nainte.

Oferta este variat?, gusturile asemenea, iar expozan?ii autohtoni ?i
str?ini, mereu n preajma clien?ilor, ?i ofer? produsele n schimbul
unor pre?uri accesibile.

Nout??ile edi?iei de anul acesta se refer? la c?delni?a electronic?,
la aplicarea broderiei cu ajutorul laserului, ct ?i la clopotul din
Italia, prev?zut cu un sistem de automatizare, care i d? un plus
func?ional ?i estetic, a declarat Andrei Epure, organizator TOB. De
asemenea, ar mai fi de amintit apari?ia Anuarului de Obiecte
Biserice?ti pe 2009, singurul instrument de publicitate pentru cei care
?i desf??oar? activitatea n mediul bisericesc din Romnia, fiind
dedicat exclusiv produc?torilor, importatorilor, beneficiarilor ?i
organizatorilor din acest spa?iu.

De la c?delni?a electronic? la ma?inile de brodat

Oamenii privesc cu interes inven?ia – c?delni?a electronic? – despre
care dipl. ing. Adrian Revencu, reprezentantul firmei austriece
produc?toare la noi n ?ar?, spune: Dispozitivul func?ioneaz? simplu
?i extrem de eficient – electric. Are un acumulator ca la telefonul
mobil, care se acceseaz? printr-un simplu buton ce poate fi montat n
c?delni?a proprie, a clientului, sau poate fi achizi?ionat cu totul de
la noi.

Patru produc?tori ?i importatori de ma?ini de brodat ?i de cusut au
fost prezen?i la trg. Conform datelor oferite de Andrei Epure,
produsele acestor firme sunt foarte solicitate pe pia?a atelierelor
m?n?stire?ti, fapt pentru care un produc?tor vinde anual n jur de 50
astfel de ma?ini. Ceea ce avem noi deosebit este c? putem face o
broderie ct de mare este cmpul de lucru al ma?inii. Ma?ina
func?ioneaz? cu un soft de proiectare, care, odat? introdus n
calculator, n func?ie de modelul dorit, scoate un produs de calitate,
realizat n timp foarte scurt. Avem ma?ini de brodat de la 1 la 56 de
capete, dar dac? lu?m o ma?in? cu patru capete, spre exemplu, ?i
estim?m c? merge cu 140.000 de mpuns?turi la fiecare cap, adic? 1.000
de mpuns?turi pe minut, asta nseamn? c? n aproximativ dou? ore am
terminat broderia, a explicat dipl. ing. Ovidiu Maftei.

Produc?tori interni ?i externi au asigurat diversitatea produselor expuse

Publicul vizitator a avut de unde alege, iar cei care nu ?i-au permis
s? cumpere foarte multe, au primit gratuit din partea organizatorilor
icoane, t?mie, c?rbuni, mici c?r?i de rug?ciuni, metaniere, candele.
Au fost ?i tombole, printre care merit? de amintit cele 10 pelerinaje
(n valoare de 5.000 de euro) oferite n Grecia. Ct prive?te oferta de
vin liturgic, spa?iul expozi?ional al unui produc?tor de vinuri din
Insula Santorini , Grecia, cu o ndelungat? tradi?ie n producerea
vinului folosit la Sfnta Liturghie, a fost tot timpul plin. Oamenii au
degustat, au pus ntreb?ri ?i cei mai mul?i au ?i cump?rat. Dup?
spusele lui Alexandru Ulea, expozant, istoria acestui vin ncepe din
1836 ?i este folosit pentru mp?rt??anie de preo?ii din Muntele Athos.

Mai departe, din gama obiectelor de cult bisericesc ?i a restaur?rii
lor, ct ?i a corpurilor de iluminat, s-a remarcat o firm? produc?toare
din Boto?ani. Produsele din alam? ?i inox alimentar – cristelni?e, vase
de agheazm?, candelabre , chivote etc – confec?ionate la noi n ?ar? au
luat drumul str?in?t??ii ?i au ajuns pn? n Canada, ??rile din Europa,
Australia, chiar ?i Japonia. Modelele pe care le matri??m pe vase sunt
inspirate din modele vechi , care au leg?tur? cu Ortodoxia. Subliniez
acest aspect, pentru c? ast?zi exist? tendin?a de a se folosi altfel de
modele. Apoi, chivotele urmeaz? linia tradi?ional?; noi le lucr?m cum
se lucrau n 1600. Folosim ca surs? de inspira?ie pentru produsele
noastre c?r?i, obiecte de cult vechi, a ar?tat ing. Florin Andrei.

Muzica religioas? – terapie

C?utarea celor prezen?i a fost cu att mai pl?cut? cu ct pe fundal se
auzea muzic? de inspira?ie religioas?, segment reprezentant de un
singur produc?tor, venit de la Ia?i.

Nicu?or Atomei a oferit celor interesa?i o multitudine de titluri de
muzic? psaltic?, acatiste, istorioare pentru copii, predici ale
Sfin?ilor P?rin?i ?i chiar Biblia pentru copii, tradus? n englez?.

Ceea ce fac vine din interior. Este o pasiune pentru mine, tr?iesc,
pur ?i simplu, aceast? muzic?. Ct prive?te vnzarea acestor CD-uri,
a?tept oamenii s? vin?, nu intervin n via?a nim?nui. Fiecare are
dreptul de a alege, ns? un lucru este cert – muzica aceasta le
deschide sufletul spre Dumnezeu, spre Lumin?. Este terapie, a
m?rturisit Nicu?or Atomei.

Aflux de mireni la TOB

Trgul Interna?ional de Ve?minte, Icoane, C?r?i ?i Obiecte Biserice?ti este unicat pe pia?a obiectelor biserice?ti din Romnia.

Ineditul acestei manifest?ri pe pia?a trgurilor din Romnia a atras un
public numeros nc? de la prima edi?ie (3-5 mai 2007) cnd, conform
unor statistici realizate de Patriarhia Romn?, au fost prezen?i la TOB
7.732 de vizitatori, dintre care 4.871 de mireni ?i 2.861 de clerici
(dintr-un total de 14.035).

Pe parcursul celor trei ani, trgul a fost vizitat de episcopi, multe personalit??i laice ?i numero?i vizitatori specializa?i.

Suntem la a cincea edi?ie ?i se observ? deja o evolu?ie, n sensul c?
expozan?ii cresc profesional, dar ?i financiar. Avem n jur de ?ase
standuri personalizate, care vin cu produc?ie proprie, fa?? de unul
singur, ct a fost la prima edi?ie. Este un mod de a se diferen?ia de
concuren?? ?i de a-?i expune mesajul ct mai original. Ct ne prive?te
pe noi, romnii, pot spune c? suntem mult mai competitivi dect cei din
afar?, pe anumite segmente, a spus Andrei Epure, organizator TOB.
 
Sursa citata: Ziarul Lumina

 

Ce a adus nou anul acesta TOB

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 16:48 and

Timp de trei zile (11-13 iunie 2009), n Capital?
s-a desf??urat cea de-a V-a edi?ie a Trgului Interna?ional de
Ve?minte, Icoane, C?r?i ?i Obiecte Biserice?ti (TOB). 80 de
participan?i din ?apte ??ri (Grecia, Austria, Germania, Italia,
Belarus, Ucraina ?i Romnia) au oferit vizitatorilor bucure?teni, ct
?i celor veni?i de peste tot din ?ar?, ?i chiar din str?in?tate -
clerici ?i mireni, icoane, ?es?turi ?i broderii cu specific religios,
ve?minte preo?e?ti ?i arhiere?ti, vitralii ?i mozaicuri religioase,
muzic? religioas?, mobilier bisericesc, o gam? diversificat? de obiecte
biserice?ti, carte religioas?, sortimente de vin liturgic, accesorii ?i
suveniruri, produc?ie publicitar?, ma?ini de brodat ?i de cusut.
Nout??ile edi?iei: c?delni?a electronic?, laserul pentru aplicarea
broderiei, clopotul prev?zut cu un sistem de automatizare.

n pavilionul expozi?ional dedicat celui mai mare trg ortodox din
sud-estul Europei (TOB) intri repede, mnat de gradele cu mult peste 30
care clocotesc n aer. n?untru, o multitudine de stimuli olfactivi,
vizuali, auditivi te mpresoar? din toate p?r?ile, r?mi o clip? pe
loc, ?i realizezi c? manifestarea n mijlocul c?reia ai nimerit nu se
aseam?n? nici pe departe cu alte soiuri de trguri. Aici se livreaz?
hran? pentru suflet. Registrul e cu totul altul. Observi cu u?urin?? c?
lumea nu este att pestri??, ct divers? ?i pa?nic? – clerici ?i mireni
-, iar obiectele expuse spre vnzare sunt spre ncntarea ?i folosul
sufletului, fapt confirmat de Maria Scarlat, pensionar?, din Bucure?ti,
unul dintre vizitatori: M? simt ca ntr-o oaz? spiritual?. M? mut de
la un stand la altul ?i nu m? mai satur s? privesc. G?sesc multe
lucruri care mi plac. C?r?ile pe care le-am cump?rat mi vor aduce
pace n suflet mult timp de acum nainte.

Oferta este variat?, gusturile asemenea, iar expozan?ii autohtoni ?i
str?ini, mereu n preajma clien?ilor, ?i ofer? produsele n schimbul
unor pre?uri accesibile.

Nout??ile edi?iei de anul acesta se refer? la c?delni?a electronic?,
la aplicarea broderiei cu ajutorul laserului, ct ?i la clopotul din
Italia, prev?zut cu un sistem de automatizare, care i d? un plus
func?ional ?i estetic, a declarat Andrei Epure, organizator TOB. De
asemenea, ar mai fi de amintit apari?ia Anuarului de Obiecte
Biserice?ti pe 2009, singurul instrument de publicitate pentru cei care
?i desf??oar? activitatea n mediul bisericesc din Romnia, fiind
dedicat exclusiv produc?torilor, importatorilor, beneficiarilor ?i
organizatorilor din acest spa?iu.

De la c?delni?a electronic? la ma?inile de brodat

Oamenii privesc cu interes inven?ia – c?delni?a electronic? – despre
care dipl. ing. Adrian Revencu, reprezentantul firmei austriece
produc?toare la noi n ?ar?, spune: Dispozitivul func?ioneaz? simplu
?i extrem de eficient – electric. Are un acumulator ca la telefonul
mobil, care se acceseaz? printr-un simplu buton ce poate fi montat n
c?delni?a proprie, a clientului, sau poate fi achizi?ionat cu totul de
la noi.

Patru produc?tori ?i importatori de ma?ini de brodat ?i de cusut au
fost prezen?i la trg. Conform datelor oferite de Andrei Epure,
produsele acestor firme sunt foarte solicitate pe pia?a atelierelor
m?n?stire?ti, fapt pentru care un produc?tor vinde anual n jur de 50
astfel de ma?ini. Ceea ce avem noi deosebit este c? putem face o
broderie ct de mare este cmpul de lucru al ma?inii. Ma?ina
func?ioneaz? cu un soft de proiectare, care, odat? introdus n
calculator, n func?ie de modelul dorit, scoate un produs de calitate,
realizat n timp foarte scurt. Avem ma?ini de brodat de la 1 la 56 de
capete, dar dac? lu?m o ma?in? cu patru capete, spre exemplu, ?i
estim?m c? merge cu 140.000 de mpuns?turi la fiecare cap, adic? 1.000
de mpuns?turi pe minut, asta nseamn? c? n aproximativ dou? ore am
terminat broderia, a explicat dipl. ing. Ovidiu Maftei.

Produc?tori interni ?i externi au asigurat diversitatea produselor expuse

Publicul vizitator a avut de unde alege, iar cei care nu ?i-au permis
s? cumpere foarte multe, au primit gratuit din partea organizatorilor
icoane, t?mie, c?rbuni, mici c?r?i de rug?ciuni, metaniere, candele.
Au fost ?i tombole, printre care merit? de amintit cele 10 pelerinaje
(n valoare de 5.000 de euro) oferite n Grecia. Ct prive?te oferta de
vin liturgic, spa?iul expozi?ional al unui produc?tor de vinuri din
Insula Santorini , Grecia, cu o ndelungat? tradi?ie n producerea
vinului folosit la Sfnta Liturghie, a fost tot timpul plin. Oamenii au
degustat, au pus ntreb?ri ?i cei mai mul?i au ?i cump?rat. Dup?
spusele lui Alexandru Ulea, expozant, istoria acestui vin ncepe din
1836 ?i este folosit pentru mp?rt??anie de preo?ii din Muntele Athos.

Mai departe, din gama obiectelor de cult bisericesc ?i a restaur?rii
lor, ct ?i a corpurilor de iluminat, s-a remarcat o firm? produc?toare
din Boto?ani. Produsele din alam? ?i inox alimentar – cristelni?e, vase
de agheazm?, candelabre , chivote etc – confec?ionate la noi n ?ar? au
luat drumul str?in?t??ii ?i au ajuns pn? n Canada, ??rile din Europa,
Australia, chiar ?i Japonia. Modelele pe care le matri??m pe vase sunt
inspirate din modele vechi , care au leg?tur? cu Ortodoxia. Subliniez
acest aspect, pentru c? ast?zi exist? tendin?a de a se folosi altfel de
modele. Apoi, chivotele urmeaz? linia tradi?ional?; noi le lucr?m cum
se lucrau n 1600. Folosim ca surs? de inspira?ie pentru produsele
noastre c?r?i, obiecte de cult vechi, a ar?tat ing. Florin Andrei.

Muzica religioas? – terapie

C?utarea celor prezen?i a fost cu att mai pl?cut? cu ct pe fundal se
auzea muzic? de inspira?ie religioas?, segment reprezentant de un
singur produc?tor, venit de la Ia?i.

Nicu?or Atomei a oferit celor interesa?i o multitudine de titluri de
muzic? psaltic?, acatiste, istorioare pentru copii, predici ale
Sfin?ilor P?rin?i ?i chiar Biblia pentru copii, tradus? n englez?.

Ceea ce fac vine din interior. Este o pasiune pentru mine, tr?iesc,
pur ?i simplu, aceast? muzic?. Ct prive?te vnzarea acestor CD-uri,
a?tept oamenii s? vin?, nu intervin n via?a nim?nui. Fiecare are
dreptul de a alege, ns? un lucru este cert – muzica aceasta le
deschide sufletul spre Dumnezeu, spre Lumin?. Este terapie, a
m?rturisit Nicu?or Atomei.

Aflux de mireni la TOB

Trgul Interna?ional de Ve?minte, Icoane, C?r?i ?i Obiecte Biserice?ti este unicat pe pia?a obiectelor biserice?ti din Romnia.

Ineditul acestei manifest?ri pe pia?a trgurilor din Romnia a atras un
public numeros nc? de la prima edi?ie (3-5 mai 2007) cnd, conform
unor statistici realizate de Patriarhia Romn?, au fost prezen?i la TOB
7.732 de vizitatori, dintre care 4.871 de mireni ?i 2.861 de clerici
(dintr-un total de 14.035).

Pe parcursul celor trei ani, trgul a fost vizitat de episcopi, multe personalit??i laice ?i numero?i vizitatori specializa?i.

Suntem la a cincea edi?ie ?i se observ? deja o evolu?ie, n sensul c?
expozan?ii cresc profesional, dar ?i financiar. Avem n jur de ?ase
standuri personalizate, care vin cu produc?ie proprie, fa?? de unul
singur, ct a fost la prima edi?ie. Este un mod de a se diferen?ia de
concuren?? ?i de a-?i expune mesajul ct mai original. Ct ne prive?te
pe noi, romnii, pot spune c? suntem mult mai competitivi dect cei din
afar?, pe anumite segmente, a spus Andrei Epure, organizator TOB.
 
Sursa citata: Ziarul Lumina

 

13 iunie 2009

Untitled13.06

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 17:20 and
Joi 11 iunie de la ora 18.00, la Casa de Cultura Constanta se va desfasura conferinta LEGITIMA APARARE

Teme de discutie:
- Statul impotriva persoanei
- Apararea, drept sau obligatie
- Arme neconventionale
- Modalitatile de raspuns ale fiecaruia dintre noi.

Invitat av. Cezar Axinte – vicepresedinte al Sindicatului Independent al Juristilor din Romania
Organizator: Fundatia Sfintii Martiri Brancoveni si Scoala Brancoveneasca

legitima-aparare 

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel la sfinţirea noii biserici ortodoxe româneşti din Salzburg, Austria 

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 13:14 and
Ast?zi, 13 iunie 2009, Preafericitul P?rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romne, a sfin?it noua biseric? ortodox? romneasc?
cu hramul Sfin?ii Arhangheli Mihail ?i Gavriil ?i Sfin?ii Martiri
Epictet ?i Astion din Salzburg , Austria.

La eveniment au participat reprezentan?i ai Bisericilor Ortodoxe
surori ?i ai altor Biserici cre?tine, autorit??i de stat ?i locale
austriece, delega?i ai Ambasadei Romniei la Viena, preo?i ?i membri ai
comunit??ilor ortodoxe romne?ti din Austria ?i din alte state
europene.

ntist?t?torul Bisericii Ortodoxe Romne a adresat urm?torul cuvnt de nv???tur?:

Credin?a martirilor izvor de lumin? pentru via?a Bisericii

‘Fii credincios pn? la moarte
?i-?i voi da cununa vie?ii.’
(Apoc. 2, 10)

Cnd se sfin?e?te o biseric? nou? n tradi?ia ortodox? se nconjoar?
biserica purtnd p?rticele din relicve de martiri, care apoi, la
sfin?irea altarului, se fixeaz? n interiorul sfintei mese, pe care se
s?vr?e?te apoi Sfnta Jertf? euharistic? a lui Hristos.

Aceast? practic? nu numai c? aminte?te de faptul c? multe din primele
biserici cre?tine au fost construite pe mormintele martirilor, ci are
?i o semnifica?ie teologic?. Semnifica?ia teologic? ?i spiritual? a
prezen?ei relicvelor de martiri n piciorul (interiorul) sfintei mese
din sfntul altar provine din leg?tura ce exist? ntre moartea
martirilor ?i taina iubirii lui Hristos mai tare dect moartea, iubire
ar?tat? n jertfa lui Hristos pe Cruce, Care S-a rugat pentru cei care
L-au r?stignit zicnd: ‘P?rinte, iart?-le lor c? nu ?tiu ce fac’ (Luca
23, 34).

Iubirea lui Hristos mai tare dect ura ?i dect moartea este iubirea
smerit? ?i atotputernic? a lui Dumnezeu. Aceast? iubire este comunicat?
prin Sfntul Duh martirilor, pentru a se ar?ta n ei puterea Crucii ?i
a nvierii lui Hristos. Leg?tura spiritual? dintre jertfa lui Hristos
pe Cruce, jertfa Sa euharistic? ?i jertfa sau d?ruirea de sine a
sfin?ilor m?rturisitori ?i martiri, exprimat? simbolic n ritualul
sfin?irii bisericii, este scoas? n eviden?? de Sfntul Ioan
Evanghelistul ?i Teologul n cartea Apocalipsei: ‘Am v?zut sub altar
(jertfelnic) sufletele celor njunghia?i pentru cuvntul lui Dumnezeu
?i pentru m?rturia pe care au dat-o (…) Ace?tia sunt cei ce vin din
strmtorarea cea mare ?i ?i-au sp?lat ve?mintele lor ?i le-au f?cut
albe n sngele Mielului. Pentru aceea sunt naintea tronului lui
Dumnezeu, ?i i slujesc ziua ?i noaptea n templul Lui, ?i Cel ce ?ade
pe tron i va ad?posti n cortul S?u’ (Apoc. 6,9 ?i 7, 14-15).

M?rturisitorii ?i martirii credin?ei sunt oamenii cei mai vii spiritual
?i mai rug?tori n fa?a tronului lui Hristos (Cf. Apoc. 8, 3-4), pentru
c? n ei s-a ar?tat n modul cel mai deplin puterea iubirii mai tari
dect moartea, n ei credin?a vie a biruit teama mor?ii. De aceea,
Biserica i nume?te ‘buni, biruitori mucenici ‘, iar slujba sfin?irii
bisericii este o venerare deosebit? a martirilor. Calendarul Bisericii
este plin de nume ale sfin?ilor martiri ?i m?rturisitori ai credin?ei.
Desigur, n calendar sunt trecu?i doar o parte din mul?imea martirilor
?i m?rturisitorilor iubirii lui Hristos mai tare dect moartea.

Martirii ?i m?rturisitorii sunt numi?i ‘biruitori’ (nving?tori) cu
toate c? au murit cu trupul, pentru c? ei au nvins duhul p?catului, al
egoismului, al violen?ei ?i al r?ut??ii. n martiri existen?a biologic?
se transform? n existen?? teologic?, existen?a posesiv? a vie?ii se
transform? n d?ruire de sine, instinctul conserv?rii se transform? n
elan al comuniunii, teama de moarte se transform? n arvun?
(pregustare) a nvierii. n martiri lucreaz? harul Sfntului Duh pe
care Hristos-Domnul ?i Dumnezeu-Tat?l l d?ruiesc celor care sunt
m?rturisitori ai credin?ei, iubitori de dreptate ?i adev?r, ap?r?tori
ai demnit??ii umane umilite sau desfigurate de p?catul individual ?i
colectiv.

M?rturisitori ?i martiri ai credin?ei s-au n?scut ?i n vremurile
noastre, iar lumina m?rturiei lor trebuie comemorat? cu recuno?tin?? ?i
venera?ie, ea fiind izvor de putere spiritual? n via?a ?i misiunea
Bisericii ast?zi.

Mul?imea m?rturisitorilor ?i martirilor credin?ei din fostele ??ri cu
regim comunist din Europa central? ?i oriental? ne ndeamn? mereu s? nu
uit?m ct de mare este puterea jertfei ?i ct de necesar? este lucrarea
de vindecare ?i nnoire a umanit??ii, r?nit? de ur? ?i violen??, de
discriminare ?i domina?ie, de intoleran?? ?i indiferen??, de multe
forme ale mor?ii fizice ?i spirituale.

n timpul persecu?iei comuniste din Europa r?s?ritean?, o mul?ime de
episcopi, preo?i, monahi ?i laici au murit n nchisori sau au suferit
pentru credin?a lor. Ace?ti martiri ?i m?rturisitori ai credin?ei ?i
luptei pentru libertate sunt pomeni?i azi n rug?ciunile Bisericii
noastre n mod permanent la Sfnta Liturghie. Pilda vie?ii lor ?i
rug?ciunile lor sunt izvor de inspira?ie ?i nnoire pentru via?a
Bisericilor noastre azi. Ei ne cheam? azi s? nu desp?r?im darul
libert??ii de darul credin?ei ?i al sfin?eniei vie?ii.

Aceast? biseric? nou? are ca ocrotitori ?i doi mucenici, pe Sfin?ii
Mucenici Epictet ?i Astion, ale c?ror moa?te au fost descoperite la noi
n ?ar?, n jude?ul Tulcea, n str?vechea cetate Halmyris, n
apropierea c?reia se construie?te acum o mn?strie nou? nchinat?
acestor sfin?i m?rturisitori ?i prieteni ai lui Hristos.

Jertfa ?i pilda vie?ii lor au fost izvor de inspira?ie pentru ctitorii
care au a?ezat n temelia acestei biserici pe care o sfin?im ast?zi
fragmente din moa?tele acestor sfin?i mucenici, chemndu-i n ajutor
pentru a ridica aici o cas? a Domnului ?i a cultiva darul credin?ei, al
sfin?eniei ?i al iubirii jertfelnice.

Ast?zi, n fa?a tenta?iei de secularizare, sfin?ii ne nva?? c? dac?
uit?m pe Dumnezeu vom uita ?i dimensiunea sacr? a vie?ii umane.

n fa?a tenta?iei de a domina asupra altora, sfin?ii mucenici ne nva??
s? descoperim for?a spiritual? de a d?rui ?i altora din ceea ce suntem
?i avem, precum ?i de a ne d?rui lui Hristos, Cel ce Se d?ruie?te nou?
n Euharistie.

n fa?a tenta?iei de a ne afirma n iubire de sine, sfin?ii ne nva??
s? g?sim bucuria n frumuse?ea dobndirii iubirii smerite a lui Hristos
pentru to?i oamenii.

ntruct n sfin?i transpare via?a ?i sfin?enia lui Dumnezeu Cel Viu ?i
Sfnt, cu adev?rat spiritual vii sunt numai sfin?ii. De aceea, s-a spus
n Biserica primelor veacuri c?: ‘Sfin?ii sunt (cu adev?rat) vii. Iar
vii sunt sfin?ii’.

Frumuse?ea artistic? a arhitecturii acestei noi biserici inspirate din
arhitectura bisericilor romne?ti maramure?ene din lemn, sub form? de
nav?, de corabie a mntuiri noastre, cu turla nalt? ca un catarg, ne
ndreapt? spiritual spre frumuse?ea etern? a mp?r??iei cerurilor.

Numit? laborator al nvierii sau anticamer? a mp?r??iei cerurilor,
fiecare biseric? ortodox? prenchipuie ‘cerul pe p?mnt’, cum spunea
Patriarhul Gherman al Constantinopolului, pentru ca pe om s?-l nal?e
la ceruri. Ca spa?iu sacru de ntlnire a omului cu Dumnezeu, o
biseric? sfin?it? este Casa Domnului ?i poarta cerului (Facere 28,
17).

Spa?iu sacru de rug?ciune, biserica nou? devine un simbol al Bisericii
ca adunare a oamenilor n iubirea Preasfintei Treimi. Prin sfin?ire,
acest? biseric? nou? ?i ntregul Centru Parohial Cultural-Ecumenic
Romnesc ni se arat? ca binecuvntare a lui Dumnezeu pentru oameni ?i
ca ofrand? de recuno?tin?? (euharistie) a oamenilor adus? lui Dumnezeu.

Construirea acestei biserici ortodoxe romne?ti de lemn la Salzburg
este unul din exemplele cele mai recente de dialog ?i ajutorare
ecumenic? la nivel practic.

n?l?area acestei biserici a devenit posibil? prin bun?voin?a cre?tin?
fratern? ar?tat? de p?rin?ii benedictinii de la Aba?ia Sankt Peter,
care au oferit n mod avantajos terenul pentru construc?ia acestei
biserici, precum ?i prin sus?inerea financiar? important? de c?tre
Funda?ia Propter Homines (Vaduz-Liechtenstein), a altor binef?c?tori de
aici sau din ?ar?. Eminen?a Sa Cardinalul Christoph Schonborn,
Arhiepiscopia de Salzburg ?i ndeosebi ntist?t?torul s?u,
Arhiepiscopul Dr. Alois Kothgasser, ?i-au ar?tat sprijinul deosebit
fa?? de acest proiect.

ntruct parohia aceasta s-a n?scut cu binecuvntarea vrednicilor de
pomenire patriarhi ai Romniei, pomenim acum cu evlavie numele
Preafericitului P?rinte Justinian Marina, care a dat binecuvntarea
nfiin??rii acestei parohii n anul 1976, a Preafericitului Justin
Moisescu, care a numit, n anul 1985, preot paroh pe P?rintele Dumitru
Viezuianu ?i aducem prinos de recuno?tin?? memoriei Preafericitului
P?rinte Teoctist, care a binecuvntat, n anul 2007, construirea
acestei noi biserici.

Totodat?, felicit?m pe naltpreasfin?itul P?rinte Mitropolit Serafim,
al Mitropoliei Ortodoxe Romne pentru Europa Central? ?i de Nord, cu
ocazia sfin?irii acestei biserici, pe p?rintele paroh Dumitru Viezuianu
dimpreun? cu toat? comunitatea ortodox? romneasc?, harnic? ?i
misionar?, luminat? de evlavie ?i sim?ire romneasc?, pe to?i ctitorii
?i ajut?torii acestui sfnt l?ca?, precum ?i pe to?i clericii ?i
credincio?ii prezen?i la acest eveniment sfnt ?i solemn de
spiritualitate ?i demnitate cre?tin?.

Rug?m pe Hristos-Domnul, Cel r?stignit ?i nviat, s? ocroteasc? aceast?
biseric? cu rug?ciunile bunilor biruitori mucenici Epictet ?i Astion ?i
s? d?ruiasc? ajutor sfnt ?i bun? sporire acestei parohii, precum ?i
tuturor nchin?torilor ?i binef?c?torilor ei.

DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne

BIROUL DE PRES? AL PATRIARHIEI ROMNE

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel la sfinţirea noii biserici ortodoxe româneşti din Salzburg, Austria 

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 13:14 and
Ast?zi, 13 iunie 2009, Preafericitul P?rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romne, a sfin?it noua biseric? ortodox? romneasc?
cu hramul Sfin?ii Arhangheli Mihail ?i Gavriil ?i Sfin?ii Martiri
Epictet ?i Astion din Salzburg , Austria.

La eveniment au participat reprezentan?i ai Bisericilor Ortodoxe
surori ?i ai altor Biserici cre?tine, autorit??i de stat ?i locale
austriece, delega?i ai Ambasadei Romniei la Viena, preo?i ?i membri ai
comunit??ilor ortodoxe romne?ti din Austria ?i din alte state
europene.

ntist?t?torul Bisericii Ortodoxe Romne a adresat urm?torul cuvnt de nv???tur?:

Credin?a martirilor izvor de lumin? pentru via?a Bisericii

‘Fii credincios pn? la moarte
?i-?i voi da cununa vie?ii.’
(Apoc. 2, 10)

Cnd se sfin?e?te o biseric? nou? n tradi?ia ortodox? se nconjoar?
biserica purtnd p?rticele din relicve de martiri, care apoi, la
sfin?irea altarului, se fixeaz? n interiorul sfintei mese, pe care se
s?vr?e?te apoi Sfnta Jertf? euharistic? a lui Hristos.

Aceast? practic? nu numai c? aminte?te de faptul c? multe din primele
biserici cre?tine au fost construite pe mormintele martirilor, ci are
?i o semnifica?ie teologic?. Semnifica?ia teologic? ?i spiritual? a
prezen?ei relicvelor de martiri n piciorul (interiorul) sfintei mese
din sfntul altar provine din leg?tura ce exist? ntre moartea
martirilor ?i taina iubirii lui Hristos mai tare dect moartea, iubire
ar?tat? n jertfa lui Hristos pe Cruce, Care S-a rugat pentru cei care
L-au r?stignit zicnd: ‘P?rinte, iart?-le lor c? nu ?tiu ce fac’ (Luca
23, 34).

Iubirea lui Hristos mai tare dect ura ?i dect moartea este iubirea
smerit? ?i atotputernic? a lui Dumnezeu. Aceast? iubire este comunicat?
prin Sfntul Duh martirilor, pentru a se ar?ta n ei puterea Crucii ?i
a nvierii lui Hristos. Leg?tura spiritual? dintre jertfa lui Hristos
pe Cruce, jertfa Sa euharistic? ?i jertfa sau d?ruirea de sine a
sfin?ilor m?rturisitori ?i martiri, exprimat? simbolic n ritualul
sfin?irii bisericii, este scoas? n eviden?? de Sfntul Ioan
Evanghelistul ?i Teologul n cartea Apocalipsei: ‘Am v?zut sub altar
(jertfelnic) sufletele celor njunghia?i pentru cuvntul lui Dumnezeu
?i pentru m?rturia pe care au dat-o (…) Ace?tia sunt cei ce vin din
strmtorarea cea mare ?i ?i-au sp?lat ve?mintele lor ?i le-au f?cut
albe n sngele Mielului. Pentru aceea sunt naintea tronului lui
Dumnezeu, ?i i slujesc ziua ?i noaptea n templul Lui, ?i Cel ce ?ade
pe tron i va ad?posti n cortul S?u’ (Apoc. 6,9 ?i 7, 14-15).

M?rturisitorii ?i martirii credin?ei sunt oamenii cei mai vii spiritual
?i mai rug?tori n fa?a tronului lui Hristos (Cf. Apoc. 8, 3-4), pentru
c? n ei s-a ar?tat n modul cel mai deplin puterea iubirii mai tari
dect moartea, n ei credin?a vie a biruit teama mor?ii. De aceea,
Biserica i nume?te ‘buni, biruitori mucenici ‘, iar slujba sfin?irii
bisericii este o venerare deosebit? a martirilor. Calendarul Bisericii
este plin de nume ale sfin?ilor martiri ?i m?rturisitori ai credin?ei.
Desigur, n calendar sunt trecu?i doar o parte din mul?imea martirilor
?i m?rturisitorilor iubirii lui Hristos mai tare dect moartea.

Martirii ?i m?rturisitorii sunt numi?i ‘biruitori’ (nving?tori) cu
toate c? au murit cu trupul, pentru c? ei au nvins duhul p?catului, al
egoismului, al violen?ei ?i al r?ut??ii. n martiri existen?a biologic?
se transform? n existen?? teologic?, existen?a posesiv? a vie?ii se
transform? n d?ruire de sine, instinctul conserv?rii se transform? n
elan al comuniunii, teama de moarte se transform? n arvun?
(pregustare) a nvierii. n martiri lucreaz? harul Sfntului Duh pe
care Hristos-Domnul ?i Dumnezeu-Tat?l l d?ruiesc celor care sunt
m?rturisitori ai credin?ei, iubitori de dreptate ?i adev?r, ap?r?tori
ai demnit??ii umane umilite sau desfigurate de p?catul individual ?i
colectiv.

M?rturisitori ?i martiri ai credin?ei s-au n?scut ?i n vremurile
noastre, iar lumina m?rturiei lor trebuie comemorat? cu recuno?tin?? ?i
venera?ie, ea fiind izvor de putere spiritual? n via?a ?i misiunea
Bisericii ast?zi.

Mul?imea m?rturisitorilor ?i martirilor credin?ei din fostele ??ri cu
regim comunist din Europa central? ?i oriental? ne ndeamn? mereu s? nu
uit?m ct de mare este puterea jertfei ?i ct de necesar? este lucrarea
de vindecare ?i nnoire a umanit??ii, r?nit? de ur? ?i violen??, de
discriminare ?i domina?ie, de intoleran?? ?i indiferen??, de multe
forme ale mor?ii fizice ?i spirituale.

n timpul persecu?iei comuniste din Europa r?s?ritean?, o mul?ime de
episcopi, preo?i, monahi ?i laici au murit n nchisori sau au suferit
pentru credin?a lor. Ace?ti martiri ?i m?rturisitori ai credin?ei ?i
luptei pentru libertate sunt pomeni?i azi n rug?ciunile Bisericii
noastre n mod permanent la Sfnta Liturghie. Pilda vie?ii lor ?i
rug?ciunile lor sunt izvor de inspira?ie ?i nnoire pentru via?a
Bisericilor noastre azi. Ei ne cheam? azi s? nu desp?r?im darul
libert??ii de darul credin?ei ?i al sfin?eniei vie?ii.

Aceast? biseric? nou? are ca ocrotitori ?i doi mucenici, pe Sfin?ii
Mucenici Epictet ?i Astion, ale c?ror moa?te au fost descoperite la noi
n ?ar?, n jude?ul Tulcea, n str?vechea cetate Halmyris, n
apropierea c?reia se construie?te acum o mn?strie nou? nchinat?
acestor sfin?i m?rturisitori ?i prieteni ai lui Hristos.

Jertfa ?i pilda vie?ii lor au fost izvor de inspira?ie pentru ctitorii
care au a?ezat n temelia acestei biserici pe care o sfin?im ast?zi
fragmente din moa?tele acestor sfin?i mucenici, chemndu-i n ajutor
pentru a ridica aici o cas? a Domnului ?i a cultiva darul credin?ei, al
sfin?eniei ?i al iubirii jertfelnice.

Ast?zi, n fa?a tenta?iei de secularizare, sfin?ii ne nva?? c? dac?
uit?m pe Dumnezeu vom uita ?i dimensiunea sacr? a vie?ii umane.

n fa?a tenta?iei de a domina asupra altora, sfin?ii mucenici ne nva??
s? descoperim for?a spiritual? de a d?rui ?i altora din ceea ce suntem
?i avem, precum ?i de a ne d?rui lui Hristos, Cel ce Se d?ruie?te nou?
n Euharistie.

n fa?a tenta?iei de a ne afirma n iubire de sine, sfin?ii ne nva??
s? g?sim bucuria n frumuse?ea dobndirii iubirii smerite a lui Hristos
pentru to?i oamenii.

ntruct n sfin?i transpare via?a ?i sfin?enia lui Dumnezeu Cel Viu ?i
Sfnt, cu adev?rat spiritual vii sunt numai sfin?ii. De aceea, s-a spus
n Biserica primelor veacuri c?: ‘Sfin?ii sunt (cu adev?rat) vii. Iar
vii sunt sfin?ii’.

Frumuse?ea artistic? a arhitecturii acestei noi biserici inspirate din
arhitectura bisericilor romne?ti maramure?ene din lemn, sub form? de
nav?, de corabie a mntuiri noastre, cu turla nalt? ca un catarg, ne
ndreapt? spiritual spre frumuse?ea etern? a mp?r??iei cerurilor.

Numit? laborator al nvierii sau anticamer? a mp?r??iei cerurilor,
fiecare biseric? ortodox? prenchipuie ‘cerul pe p?mnt’, cum spunea
Patriarhul Gherman al Constantinopolului, pentru ca pe om s?-l nal?e
la ceruri. Ca spa?iu sacru de ntlnire a omului cu Dumnezeu, o
biseric? sfin?it? este Casa Domnului ?i poarta cerului (Facere 28,
17).

Spa?iu sacru de rug?ciune, biserica nou? devine un simbol al Bisericii
ca adunare a oamenilor n iubirea Preasfintei Treimi. Prin sfin?ire,
acest? biseric? nou? ?i ntregul Centru Parohial Cultural-Ecumenic
Romnesc ni se arat? ca binecuvntare a lui Dumnezeu pentru oameni ?i
ca ofrand? de recuno?tin?? (euharistie) a oamenilor adus? lui Dumnezeu.

Construirea acestei biserici ortodoxe romne?ti de lemn la Salzburg
este unul din exemplele cele mai recente de dialog ?i ajutorare
ecumenic? la nivel practic.

n?l?area acestei biserici a devenit posibil? prin bun?voin?a cre?tin?
fratern? ar?tat? de p?rin?ii benedictinii de la Aba?ia Sankt Peter,
care au oferit n mod avantajos terenul pentru construc?ia acestei
biserici, precum ?i prin sus?inerea financiar? important? de c?tre
Funda?ia Propter Homines (Vaduz-Liechtenstein), a altor binef?c?tori de
aici sau din ?ar?. Eminen?a Sa Cardinalul Christoph Schonborn,
Arhiepiscopia de Salzburg ?i ndeosebi ntist?t?torul s?u,
Arhiepiscopul Dr. Alois Kothgasser, ?i-au ar?tat sprijinul deosebit
fa?? de acest proiect.

ntruct parohia aceasta s-a n?scut cu binecuvntarea vrednicilor de
pomenire patriarhi ai Romniei, pomenim acum cu evlavie numele
Preafericitului P?rinte Justinian Marina, care a dat binecuvntarea
nfiin??rii acestei parohii n anul 1976, a Preafericitului Justin
Moisescu, care a numit, n anul 1985, preot paroh pe P?rintele Dumitru
Viezuianu ?i aducem prinos de recuno?tin?? memoriei Preafericitului
P?rinte Teoctist, care a binecuvntat, n anul 2007, construirea
acestei noi biserici.

Totodat?, felicit?m pe naltpreasfin?itul P?rinte Mitropolit Serafim,
al Mitropoliei Ortodoxe Romne pentru Europa Central? ?i de Nord, cu
ocazia sfin?irii acestei biserici, pe p?rintele paroh Dumitru Viezuianu
dimpreun? cu toat? comunitatea ortodox? romneasc?, harnic? ?i
misionar?, luminat? de evlavie ?i sim?ire romneasc?, pe to?i ctitorii
?i ajut?torii acestui sfnt l?ca?, precum ?i pe to?i clericii ?i
credincio?ii prezen?i la acest eveniment sfnt ?i solemn de
spiritualitate ?i demnitate cre?tin?.

Rug?m pe Hristos-Domnul, Cel r?stignit ?i nviat, s? ocroteasc? aceast?
biseric? cu rug?ciunile bunilor biruitori mucenici Epictet ?i Astion ?i
s? d?ruiasc? ajutor sfnt ?i bun? sporire acestei parohii, precum ?i
tuturor nchin?torilor ?i binef?c?torilor ei.

DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne

BIROUL DE PRES? AL PATRIARHIEI ROMNE

12 iunie 2009

Dictatura biometrica

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 22:19 and

Observ?m n ultima perioad? de timp c? un duh al
pierz?rii zdruncin? credin?a omului n Dumnezeu, deci n Creator, ?i
c? se adevere?te astfel, ncet, dar sigur, o veche profe?ie pe care o
g?sim fidel redat? n Cartea Apocalipsa, Cap.13, vers.16-17 cu
referire, evident?, la pecetea lui Antihrist. Acolo, un vechi termen
grecesc reda foarte clar: implementat cu foc in piele si eu am ramas
cutremuratde ce poate sa ni se intample

Iat? de ce, oameni de mare valoare din societatea romneasc? ?i din
Biserica Ortodox? Romn? au luat o atitudine prompt? n ultimii ani de
cnd se ncearc?, chipurile pentru siguran?a noastr? am?gitoare,
implementarea cip-urilor biometrice RFID, n pa?apoarte sau buletine
?i, n cele din urm? ne vor convinge unii s? acceptam implantul de cip
?i n noi ca s? fim controla?i ?i mai eficient ?i s? ne nchin?m
altuia, deci lui Antihrist, nu Celui Adev?rat, lui Hristos.

coperta-dictatura-biometrica

n acest context a avut loc ieri, la sala de conferin?e Dom Polski,
lansarea c?r?ii Dictatura biometric?, carte prefa?at? de o nregistrare
video cu marele duhovnic Iustin Prvu ?i de o conferin?? tematic?
sus?inut? de monahul Filoteu de la M?n?stirea Petru Vod? din jud.
Neam?, dl. Virgil Totoescu, fost de?inut politic n temni?ele ?i
lag?rele regimului comunist, conf. dr. Florin Pintescu de la Catedra de
Istorie a Universit??ii ?tefan cel Mare ?i dr. chirurg Vasile
Gavrilovici. Foarte frumos, conferen?iarul universitar sucevean a f?cut
o trecere n revist? a sistemelor politice dictatoriale, din lume ?i de
la noi, unele dintre acestea ducnd omenirea la dezastre. Romnia, din
1930 ?i pn? n Decembrie 89, a cunoscut trei dictaturi vizibile ?i o a
patra invizibil?, pe care o tr?im azi prin acceptarea, uneori benevol?
a actelor de identitate biometrice, care reprezint? de fapt etapa de
nceput spre dictatura mondial?. n tandem ?i ar?tnd pericolele
ascunse, momentan, ale cip-urilor implementabile s-au situat ?i
alocu?iunile dl. Totoescu ?i medicului chirurg sucevean Vasile
Gavrilovici, primul spunnd c?, din p?cate, ?i dup? 50 de ani de
dictatur? mul?i romni poart? nc? sechelele celor care au luptat
mpotriva lui Hristos ?i lupt? nc? ?i azi sub o alt? form?. Suntem
dispu?i s? accept?m semnul fiarei apocaliptice ?, iat? o ntrebare la
care fiecare dintre noi, cre?tin ortodox practicant sau nu, trebuie
s?-?i dea un r?spuns sau s? con?tientizeze cel pu?in dac? vrea s? fie
liber n Hristos sau vrea s? fie robit consumatorismului satanicesc al
secolului XXI? Am invatat din gre?elile trecutului sau tr?im cu
sechelele lui? Toate aceste intrebari le g?si?i citind cu aten?ie
cartea Dictatura biometric? cu un subtitlu sugestiv: Cipul controlului
total.

 

Dictatura biometrica

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 22:19 and

Observ?m n ultima perioad? de timp c? un duh al
pierz?rii zdruncin? credin?a omului n Dumnezeu, deci n Creator, ?i
c? se adevere?te astfel, ncet, dar sigur, o veche profe?ie pe care o
g?sim fidel redat? n Cartea Apocalipsa, Cap.13, vers.16-17 cu
referire, evident?, la pecetea lui Antihrist. Acolo, un vechi termen
grecesc reda foarte clar: implementat cu foc in piele si eu am ramas
cutremuratde ce poate sa ni se intample

Iat? de ce, oameni de mare valoare din societatea romneasc? ?i din
Biserica Ortodox? Romn? au luat o atitudine prompt? n ultimii ani de
cnd se ncearc?, chipurile pentru siguran?a noastr? am?gitoare,
implementarea cip-urilor biometrice RFID, n pa?apoarte sau buletine
?i, n cele din urm? ne vor convinge unii s? acceptam implantul de cip
?i n noi ca s? fim controla?i ?i mai eficient ?i s? ne nchin?m
altuia, deci lui Antihrist, nu Celui Adev?rat, lui Hristos.

coperta-dictatura-biometrica

n acest context a avut loc ieri, la sala de conferin?e Dom Polski,
lansarea c?r?ii Dictatura biometric?, carte prefa?at? de o nregistrare
video cu marele duhovnic Iustin Prvu ?i de o conferin?? tematic?
sus?inut? de monahul Filoteu de la M?n?stirea Petru Vod? din jud.
Neam?, dl. Virgil Totoescu, fost de?inut politic n temni?ele ?i
lag?rele regimului comunist, conf. dr. Florin Pintescu de la Catedra de
Istorie a Universit??ii ?tefan cel Mare ?i dr. chirurg Vasile
Gavrilovici. Foarte frumos, conferen?iarul universitar sucevean a f?cut
o trecere n revist? a sistemelor politice dictatoriale, din lume ?i de
la noi, unele dintre acestea ducnd omenirea la dezastre. Romnia, din
1930 ?i pn? n Decembrie 89, a cunoscut trei dictaturi vizibile ?i o a
patra invizibil?, pe care o tr?im azi prin acceptarea, uneori benevol?
a actelor de identitate biometrice, care reprezint? de fapt etapa de
nceput spre dictatura mondial?. n tandem ?i ar?tnd pericolele
ascunse, momentan, ale cip-urilor implementabile s-au situat ?i
alocu?iunile dl. Totoescu ?i medicului chirurg sucevean Vasile
Gavrilovici, primul spunnd c?, din p?cate, ?i dup? 50 de ani de
dictatur? mul?i romni poart? nc? sechelele celor care au luptat
mpotriva lui Hristos ?i lupt? nc? ?i azi sub o alt? form?. Suntem
dispu?i s? accept?m semnul fiarei apocaliptice ?, iat? o ntrebare la
care fiecare dintre noi, cre?tin ortodox practicant sau nu, trebuie
s?-?i dea un r?spuns sau s? con?tientizeze cel pu?in dac? vrea s? fie
liber n Hristos sau vrea s? fie robit consumatorismului satanicesc al
secolului XXI? Am invatat din gre?elile trecutului sau tr?im cu
sechelele lui? Toate aceste intrebari le g?si?i citind cu aten?ie
cartea Dictatura biometric? cu un subtitlu sugestiv: Cipul controlului
total.

 

Părintele profesor Dumitru Popescu a primit titlul de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii „Aurel Vlaicu“ din Arad

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 10:46 and
Miercuri,
10 iunie 2009, n Aula Magna a Facult??ii de Teologie Ortodox? din Arad
a avut loc festivitatea de decernare a celui mai nalt titlu academic,
Doctor Honoris Causa , p?rintelui profesor dr. Dumitru Popescu de la
Facultatea de Teologie Ortodox? din Bucure?ti ?i membru de onoare al
Academiei Romne, transmite facultatea amintit?.

La ceremonie a fost prezent ?i Episcopul locului, PS Timotei, care a
subliniat contribu?ia p?rintelui profesor la afirmarea culturii
cre?tine n societatea contemporan?.

Rectorul Universit??ii Aurel Vlaicu din Arad a apreciat meritele
p?rintelui profesor Dumitru Popescu, structurndu-le pe trei paliere:
savantul, profesorul de voca?ie ?i liderul genera?iei sale, n
contextul culturii ?i societ??ii contemporane.

n cadrul diserta?iei sus?inute, p?rintele profesor a f?cut o
m?rturisire impresionant?: Pentru mine, Dumnezeu nu a fost un simplu
obiect de specula?ie, ci a fost o realitate vie ntrupat?, un temei
real de profund? medita?ie interioar?.

Cu prilejul acestui eveniment, a fost prezentat volumul publicat de facultate, ca prinos de cinstire pentru profesorul elogiat.

Sursa: ziarullumina.ro

 

 

« Pagina precedentăPagina următoare »
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X