orthodoxnews

31 martie 2009

Mesajul Ortodoxiei româneşti în SUA: adevărul Tradiţiei şi credinţei noastre

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 21:05 and
Între ??rile occidentale, America reprezint? din
punct de vedere religios un paradox. Cea mai secularizat? societate se
declar? 90% religioas?. În acest procent intr? atât Bisericile
tradi?ionale, cât ?i grup?rile religioase întemeiate de curând. Între
ele, Ortodoxia încearc? s? fie cât mai vizibil?, cu un mesaj centrat pe
rela?ia personal? cu Hristos, Dumnezeu Întrupat. Despre prezen?a
Bisericii Ortodoxe, mai ales române, în SUA, despre misiunea preo?ilor
?i p?strarea identit??ii române?ti ne-a vorbit p?rintele Theodor
Damian, profesor de Etic? la Metropolitan College din New York.
 
Cine este p?rintele Theodor Damian
N?scut în 1951 la Boto?ani, p?rintele Theodor Damian s-a stabilit în
Statele Unite ale Americii din anul 1988. Pân? atunci, p?rintele
Theodor Damian a fost protopop în Dorohoi, dup? care a slujit la
Catedrala din Sibiu, activând ?i ca redactor la publica?iile Telegraful
Român, Mitropolia Ardealului, ?i Îndrum?torul Misionar. Este fondator
?i preot paroh la Biserica Ortodox? Româneasc? din Queens, New York.
Are un master în spiritualitate ob?inut la Princeton University ?i dou?
doctorate în Teologie, unul dat în România, la catedra de Teologie
Sistematic? ?i Etic?, ?i altul la Fordham University, în domeniul
Patristicii. Dup? ce a predat, începând cu anul 1995, cursuri de
istorie bisericeasc? la „St. Vladimirâs Theological Academy, Crestwood“
din New York, a devenit profesor de etic?, filosofie ?i sociologie la
Metropolitan College din New York.
P?rintele Damian coordoneaz? organizatoric ?i organiza?ional ?i
activitatea de înv???mânt la distan?? a studen?ilor aronda?i Centrului
de Înv???mânt la Distant? din New York al Universit??ii Spiru Haret.
Experien?a construc?iei de structuri sociale ?i institu?ionale a
dovedit-o prin înfiin?area a dou? parohii.( „Sf. Ap. Petru ?i Pavel“ la
New York, SUA ?i „Sf. Trei Ierarhi “ la Lausanne, Elve?ia).
A fondat în 1993 Institutul de Teologie ?i Spiritualitate
Ortodox?/Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality, în
cadrul c?ruia au fost organizate la New York simpozioane teologice ?i
interdisciplinare.
În afar? de congresele ?i simpozioanele organizate, men?ionate mai sus,
a prezidat sesiuni, a condus sau organizat seminarii proprii la
conferin?e ?i congrese interna?ionale, cum ar fi cele de la Helsinki
(ISSEI), Malta (ISSEI), Pepperdine University, Los Angeles, SUA, ?i a
organizat seminarii pe teme de teologie, cultur? ?i spiritualitate
româneasc? în cadrul unor congrese în peste 10 localit??i din SUA.
A fondat în 1993 ?i conduce cenaclul literar „Mihai Eminescu“ din New
York, cu întâlniri la fiecare dou? s?pt?mâni, la care sunt invita?i
scriitori ?i personalit??i din comunitatea româno-american? din SUA ?i
din România. Comunitatea român? din New York cu îndrumarea p?rintelui
Theodor Damian a ini?iat dou? simpozioane „Mihai Eminescu“.
Organizeaz? de 11 ani întâlnirile literare „Zilele Lumin? Lin?“ în diferite localit??i din România ?i SUA.

P?rinte profesor, când a?i p??it prima oar? pe p?mânt american?

Am plecat în America în ziua de 15 august 1988, deci într-o zi foarte
mare ?i frumoas?, s?rb?toarea Adormirii Maicii Domnului, ?i am
considerat c? numai Maica Domnului va fi cu mine. N-a fost întâmpl?tor
c? am plecat în aceast? zi, cum nimic nu este întâmpl?tor pe lumea
asta, ?i într-adev?r pot s? spun c? în to?i ace?ti 21 de ani de când
sunt în America, Maica Domnului a fost cu mine.

Dup? ’89, în America, conceptul de misiune s-a redinamizat

Care era situa?ia Ortodoxiei române?ti atunci când a?i ajuns în America?

Cand am ajuns în America, situa?ia Ortodoxiei române?ti se punea la
dou? niveluri. Primul nivel la cel de parohie, s? zicem. Erau câteva
parohii în New York, m? refer în special la situa?ia New York-ului,
pentru c? New York-ul este comunitatea cea mai mare, cu cei mai mul?i
români din America ?i poate ?i din lume. Erau câteva parohii ortodoxe
române în New York, probabil vreo 4-5. Între timp, s-au mai înmul?it,
acum sunt 10 sau 11 parohii ortodoxe române, deci situa?ia cumva
religioas? era structurat?, asisten?a religioas? era asigurat?. Aceste
parohii erau misionare ?i ele s-au înmul?it, pentru c? conceptul de
misionarism, de misiune nu a murit, ci, dimpotriv?, pentru c? au venit
a?a de mul?i români dup? â89 în America, conceptul de misiune s-a
redinamizat sau s-a reînnoit, pentru c? înmul?indu-se oamenii s-au
înmul?it ?i nevoile de asisten?? religioas?. La cel?lalt nivel,
vorbind, juristic?ional, situa?ia religioas? româneasc? din America era
legat? de rela?ia dintre cele dou? arhiepiscopii: Arhiepiscopia Român?
Misionar? Ortodox? ?i Episcopia Ortodox? Român? care ?inea de OCA ?i
?ine ?i acum, adic? Orthodox Church of America, care de fapt este sub
egida, s? spunem ruseasc?. Ast?zi se vede un progres foarte serios din
punctul vedere al rela?iei dintre cele dou? episcopii, care a culminat
cu o declara?ie reciproc? de unire, prin contribu?ia foarte important?
a Preafericitului P?rinte Patriarh Daniel, declara?ia de unire de ast?
var? de la congresele celor dou? eparhii. Ea a reprezentat un pas
important, care poate s? duc? spre ceva concret sau poate s? r?mân?
doar un simbol.

Majoritatea parohiilor nu î?i pot salariza preo?ii la un nivel decent

Care este ast?zi situa?ia preo?ilor ortodoc?i români din Statele Unite? Cum reu?esc s? î?i îndeplineasc? misiunea?

Situa?ia lor e delicat? ?i dificil?, pentru c? majoritatea lucreaz?,
pentru c? în America nu exist? subven?ie, preo?ii nu au salarii de la
episcopie sau subven?ii de la Patriarhie sau, ce ?tiu eu, alte
funda?ii, ci fiecare trebuie s? se între?in? singur. Sunt parohii
misionare vechi care sunt bine închegate, au o comunitate puternic?,
cum sunt, de pild?, dou?, m? gândesc la New York, unde parohia î?i
salarizeaz? preotul la nivelul unui salariu decent din societatea
american?, parohia î?i permite lucrul acesta. Dar majoritatea
parohiilor nu î?i pot salariza preo?ii sau contribuie numai par?ial la
o salarizare a preotului. Dar preotul are ?i o familie ?i, ca s?-?i
pl?teasc? ?i chirie ?i toate celelalte cheltuieli ale vie?ii zilnice,
trebuie s? lucreze. Atunci, evident, misiunea se face cu oarecare
sacrificii, pentru c? în calitate de preot trebuie s? î?i dedici timpul
în dou? locuri, ?i atunci faci misiunea mai mult de inim?, ?i serviciul
cel?lalt îl faci de nevoie.

Lucrul cel mai important într-un ora? mare este s? ai biseric? în cartierele de români

Unde Bisericile trebuie s? fie ?i închiriate, sacrificiul e ?i mai
mare, ca în cazul meu, de pild?. Eu nu am biseric? proprie ?i
închiriez, cum e cazul majorit??ii parohiilor misionare, biserica de la
anglicanii episcopalieni americani. Noi pl?tim 750 de dolari chirie pe
lun? pentru a folosi biserica numai în duminici, ceea ce este foarte
mult pentru o parohie misionar?. Lucrul cel mai important într-un ora?
a?a de mare ca New York-ul este s? ai biserica în cartierele de români,
pentru c? altfel sunt foarte mul?i români care nu ?tiu s? ia nici
metroul, nici autobuzul, s? schimbe, s? mearg? într-un ora? a?a de
mare, dintr-un cartier în altul la distan?ele de un ceas, dou?.

Care ar fi costurile ridic?rii unei biserici, cu tot cu teren ?i construc?ia propriu-zis??

Un teren, ca s? îl cumperi, s? spunem în afara zonei urbane, deci la
?ar?, te cost?, depinde de m?rimea terenului, dar s? zic a?a cât ar fi
necesar pentru o biseric?, între 100.000 ?i 300.000 de dolari. Dac? îl
cumperi în ora?, cum este inten?ia mea veche ?i a enoria?ilor mei, de a
cump?ra în cartierul în care slujim ?i locuim, acolo terenul valoreaz?
800.000-1.000.000 de dolari. Dup? aceea, trebuie s? construie?ti
biserica care e înc? jum?tate de milion de dolari, aproximând
pre?urile, deci e o sum? exorbitant? la nivelul unei comunit??i de
români de cartier. Noi am strâns, avem ?i noi câteva zeci de mii de
dolari adunate, dar ai nevoie de o minune, de o dona?ie de la cineva
care este foarte bogat ?i credincios în acela?i timp sau, m? rog, alt?
interven?ie miraculoas?, ca sa zic a?a.

America, un mozaic din punct de vedere religios

Cum e reprezentat? America la nivel religios, procentual vorbind, câ?i sunt catolici, câ?i ortodoc?i?

Popula?ia Americii este împ?r?it? din punct de vedere religios între
dou? confesiuni cre?tine, cea protestant? ?i cea catolic?. Acestea sunt
cele mai puternice Biserici de pe continentul descoperit de Columb.
Acum, din protestan?i, bineîn?eles, c? ai toate grup?rile tradi?ionale
?i o mul?ime de grup?ri netradi?ionale. Pe lâng? protestan?i ?i
catolici, exist? Biserica episcopal? sau anglican?, care este ?i ea
foarte prezent? peste tot. Îns? grup?rile protestante sunt grup?ri cu
enoria?i nu foarte mul?i. Te-ai a?tepta ca luteranii americani, pentru
c? sunt o bran?? tradi?ional?, s? fie la nivelul a 50-60 de milioane,
dar sunt sub 10 milioane. Episcopalienii, care sunt Biserica Anglican?,
s? fie iar??i la nivelul zecilor de milioane, dar sunt sub 10 milioane,
3-4 milioane. Prezbiterieni sunt 3 milioane ?i ceva. Bapti?tii sunt mai
mul?i, pentru c? sunt împ?r?i?i în bapti?ti de nord ?i sudi?ti. Ei sunt
practic Biserica preponderent? în America protestant?, dar nici ei nu
sunt a?a cum sunt catolicii în bloc, 80-100 de milioane.

Ortodoxia devine tot mai vizibil?

Ce loc ocup? Ortodoxia între celelalte confesiuni cre?tine?

Ortodoxia este relativ mic? ca num?r, dar în ultimii ani devine tot mai
vizibil?, pentru c? pe m?sur? ce timpul trece, se organizeaz? tot mai
bine. Ortodoxia este vizibil? în special prin ramura rus? ?i prin
ramura greac?, pentru c? ru?ii ?i grecii au seminarii ?i facult??i de
teologie, au case de editur? ?i de publica?ie teologic?, au ?i mai
multe fonduri pentru a se organiza, pentru a crea noi structuri ?i
pentru a-?i face prezen?a sim?it? la toate nivelurile vie?ii americane.
Noi, românii, suntem înc? mult mai pu?in vizibil, înc? nu avem un
seminar teologic.

Românii emigran?i sunt mai pu?ini decât grecii ?i decât ru?ii?

Da. ?i astfel se ?i explic? de ce activit??ile noastre nu sunt de aceea?i anvergur?.

O via?? religioas? vizibil? într-o ?ar? foarte secularizat?

Cum percepe americanul de rând religia? E un tip religios sau religia ?ine mai mult de privat, de intimitatea fiec?ruia?

Da, într-un fel e un paradox aici, pentru c? pe de o parte America este
foarte secularizat? ?i pe de alt? parte e considerat? ?ara cea mai
religioas? din Occident. Dar aceast? religiozitate se manifest? la
nivel personal, pentru c? institu?ional vorbind America e foarte
secularizat? din punct de vedere al modului în care oamenii tr?iesc
via?a de zi cu zi. Pe de alt? parte, când se fac statistici, oamenii
declar? c? sunt spirituali, sau sunt religio?i, sau sunt credincio?i.
Foarte des întâlne?ti distinc?ia c? nu sunt religios, dar sunt
spiritual. Deci cumva m? intereseaz? problema spiritului, m?
intereseaz? ideea de Dumnezeu, dar nu sunt compartimentat într-o
Biseric? sau o religie. Totu?i, ?i ace?tia sunt considera?i religio?i,
în sensul general al cuvântului. Religia în general este foarte
vizibil? aici. Odat? vezi la un col? de strad? un spa?iu închiriat unde
a fost ieri o alimentar? ?i unde acum este „Biserica lui Dumnezeu dup?
Biblie“, titluri dintre acestea care încearc? s? diferen?ieze noua
grupare de grup?rile existente. Sunt mii de asemenea grup?ri, deci este
o via?? religioas? vizibil? într-o ?ar? foarte secularizat?.

Spre deosebire de Fran?a, unde ateii s-au declarat într-o propor?ie mare, în Statele Unite exist? a?a ceva?

Nu. America este 90% religioas?, cel pu?in dup? ultima statistic? pe
care am folosit-o într-un curs de-al meu la Colegiul Mitropolitan din
New York, un curs de consiliere la nivelul psihologiei sociale. 90% din
americani se declar? a fi religio?i sau spirituali.

„Vrei s? r?mâi român, po?i s? r?mâi român…“

Este America o ?ar? care asimileaz? foarte repede pe cei care se
stabilesc acolo, un t?v?lug unde foarte u?or identitatea na?ional?
dispare?

Asta e o întrebare complex? ?i interesant?. Vreau s? spun c? depinde de
persoan?, depinde de emigrant, depinde de ce mentalitate are acest
emigrant, dac? vrei de pild? s?-?i scrii, s?-?i schimbi numele din
Ionescu în Mac Duff, po?i s? faci lucrul asta, ?i dac? îl schimbi,
înseamn? c? asta spune ceva despre cât de mult dore?ti s? r?mâi cine ai
fost ?i cât de mult dore?ti s? ui?i cine ai fost ?i s? nu te depisteze
nimeni c? e?ti altcineva decât vrei tu s? ar??i c? ai fi. De fapt, te
depisteaz? oricând oricine, cum ai deschis gura, dup? accent. Po?i s?
stai ?i 20 de ani, cum am eu, ?i tot î?i p?strezi accentul ?i te
întreab? de unde vii ?i, bineîn?eles, c? n-o s? spui c? vii din
Ungaria, spui ca vii din România, dac? e?ti român. Pe de alt? parte,
depinde ?i de mediul în care lucrezi, depinde în al treilea rând de cât
de mult stai încadrat în comunitatea româneasc? sau cât de separat stai
de ea. Practic, depinde de ce vrei tu. Vrei s? r?mâi român, po?i s?
r?mâi român, vrei s? te americanizezi, po?i s? te americanizezi foarte
rapid. Bineîn?eles c? de acum este un alt factor care intervine la
p?strarea sau nep?strarea identit??ii române?ti.

Între Bisericile Ortodoxe, cea româneasc? ce loc ocup??

Biserica Rus? ?i Greac? sunt cel mai bine reprezentate, organizate,
structurate ?i cred c? dup? aceea vine Biserica Ortodox? Român?.

Cum îi privesc americanii pe români?

Sunt privi?i mult mai bine decât sunt românii din Italia, de exemplu
sau poate ?i din alte p?r?i, dar în general nu sunt nici aprecia?i,
nici deprecia?i sau dezapreciati, sunt pur ?i simplu acolo. Noi nu
avem, din p?cate, deocamdat?, o prezen?? a?a de evident?, de vizibil?,
încât Guvernul s? ne remarce, cum au grecii. Grecii au un lobby foarte
puternic, se organizeaz? la nivel politic, au congresmeni, senatori din
rândurile lor. Chiar ?i ungurii care sunt o ?ar? mai mic? reprezint? o
?ar? mai mic? ?i totu?i au un lobby mult mai puternic, din punctul asta
de vedere, decât noi. Deci, când e vorba de ap?rarea unui interes,
imediat spun congresman-ului „noi î?i oferim atâtea zeci de mii de
voturi sau atâtea sute de mii de voturi“. Românii nu au un asemenea tip
de organizare, din p?cate.

Avem români în pozi?ii importante în societatea american??

Da. Sunt în pozi?ii importante, sunt medici mari, ingineri mari,
business-man mari, dar, cum spun, organizarea, structurile noastre nu
ne fac foarte vizibili, a?a cum sunt vizibile alte na?iuni din partea
asta de continent.

Biserica Ortodox? Român? are un episcop tân?r ?i dinamic

La ora actual? misiunea Bisericii Ortodoxe Române în ce fel se desf??oar?? Exist? Biserici Ortodoxe care sunt în construc?ie?

Din fericire, noi avem la cârma Arhiepiscopiei noastre, acum, un
episcop tân?r, Înalt Preasfin?itul Arhiepiscop Nicolae Condrea, care
este extrem de dinamic, care a venit cu mult curaj. În primul rând, cu
mult risc, pentru c? a venit s? preia o arhiepiscopie care nu i-a
oferit absolut nimic, a? putea s? zic c? aproape nimic, ?i a trebuit s?
gândeasc? cum s? reconstruiasc? ceea ce a g?sit acolo ?i într-un timp
relativ scurt, cu tulbur?ri, cu efort, cu curaj, cu riscuri, cu tot ce
vre?i, ?i a reu?it s? fac? un sediu, o Catedral? arhiepiscopal? în
Chicago, un sediu al Arhiepiscopiei, s? încurajeze preo?ii, s?
dinamizeze via?a Arhiepiscopiei, în a?a fel încât, da, întrebarea
dumneavoastr? prime?te un r?spuns pozitiv, exist? tendin?a, entuziasmul
pentru a crea noi biserici, noi misiuni, pentru a avea cl?diri proprii
pentru nevoile noastre liturgice.

În perioada aceasta se observ? o deschidere a americanilor spre Ortodoxie . E Ortodoxia un miraj pentru America?

Este, pentru c? au fost multe cazuri celebre de convertire a
americanilor la Ortodoxie, cum a fost ?i celebrul caz al grup?rii
conduse de Peter Guilquist, de trecere în mas? a unei parohii sau a
enoria?ilor de la mai multe parohii, care au format o grupare ?i au
trecut în mas? la Ortodoxie. Sunt ?i alte cazuri, marele teolog
Jaroslav Pelikan, de exemplu, care este convertit la Ortodoxie, ?i ale
altora. Bineîn?eles, Ortodoxia este vizibil? ?i, din punctul ?sta de
vedere, reprezint? un interes pentru mul?i. Pe de alt? parte, fenomenul
nu este foarte constant ?i s? spunem, masiv, dar exist? cazuri de
trecere la Ortodoxie depistabile.

Cartea teologic? în limba englez? este fundamental? în convertirea americanilor

Cum se produce aceast? „ contaminare “ a americanilor de Ortodoxie?
Care crede?i c? este punctul fundamental care provoac? convertirea?

Cred c? în primul rând, punctul fundamental îl reprezint? publicarea
c?r?ii de teologie ortodox? în limba englez?, pentru c? dac? informa?ia
teologic? n-ar ajunge la americani, n-ar avea cum s? înve?e o nou?
limb?. Dup? aceea, mai înva?? el dac?, de pild?, trece la greci, la
ru?i, care au edituri, c?r?i de teologie ?i ?coli de teologie. Dup?
aceea, mergând la Biserica Greac?, normal c? o sa auzi foarte mult
grece?te sau o s? fie slujba bilingv?, sau ruse?te. Faptul c? se
public? masiv teologie ortodox? în limba englez?, asta este puntea de
trecere, ca s? spunem a?a, ?i prin aceasta Ortodoxia se prezint?
americanilor ?i ei au ?ansa s? afle de ea. ?i oamenii, în special a?
zice intelectualii, care ?tiu s? depisteze perlele, adev?ratele valori
sau, dac? vre?i, adev?rul Tradi?iei ?i credin?ei noastre ortodoxe,
ace?tia au ?ansa s? aleag?.

Statistica confesiunilor cre?tine din SUA

Din 1957, expresia „În Dumnezeu ne încredem“ este prezent? pe toate
monedele ?i bancnotele din SUA. Cu un an în urm?, aceast? sintagm? a
fost declarat? motto-ul na?ional de c?tre Congresul American. Afirma?ia
nu este învechit?, pentru c? realitatea o demonstreaz? cu prisosin??.
Astfel, în anul 2006, 73% din cei intervieva?i au declarat credin?a lor
în Dumnezeu.

SUA este unic? între ??rile postindustriale, prin num?rul sc?zut de
atei. Pe de alt? parte, americanii tind s? î?i schimbe religia în
timpul vie?ii, iar jum?tate din adul?i î?i p?r?sesc credin?a în care
s-au n?scut. Particularit??ile religioase se extind ?i la nivel
geografic. „Fâ?ia Bibliei“ desparte Nordul mai pu?in credincios (59%)
de sudul puternic religios (86%).

Constitu?ia american? neag? Guvernului SUA orice putere sau amestec în
op?iunile religioase ale popula?iei. Cu toate acestea, Thomas Jeferson,
autorul Declara?iei de Independen??, a spus c? „preotul a fost ostil
libert??ii. El se înrude?te cu un despot.“ Acest amendament a fost
formulat în spirit iluminist pentru a evita crearea unei religii
majoritare de stat.

Conform datelor furnizate de CIA, religia cre?tin? este preferat? de
majoritatea celor care se consider? credincio?i (78, 5%). Dintre
ace?tia, protestan?ii ocup? primul loc cu un procent de 51,3%, urmat de
romano-catolici cu 23,9%, mormoni 1,7% ?i alte denomina?iuni 1,6%.
Religia cre?tin? a poposit pe t?râm american odat? cu colonizarea
f?cut? de europeni. Ceea ce poate explica de altfel procentul ridicat
de credincio?i, cre?tinismul f?când parte din identitatea american?.

Cre?tinii ortodoc?i, de?i nu figureaz? în aceast? statistic?, sunt
prezen?i în num?r de câteva milioane de persoane. În ciuda faptului c?
este considerat? cea mai r?spândit? ?i influent? religie din Statele
Unite, cre?tinismul tr?ie?te un declin demografic . În timp ce num?rul
cre?tinilor a sporit din 1990 în 2001 din cauza cre?terii popula?iei,
procentajul lor este în sc?dere de la 88,3% la 76,5%.

 


Niciun comentariu »

Niciun comentariu până acum.

Feed RSS pentru acest articol. TrackBack URI

Lasă un comentariu

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X