orthodoxnews

31 martie 2009

Mesajul Ortodoxiei româneşti în SUA: adevărul Tradiţiei şi credinţei noastre

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 21:05 and
ntre ??rile occidentale, America reprezint? din
punct de vedere religios un paradox. Cea mai secularizat? societate se
declar? 90% religioas?. n acest procent intr? att Bisericile
tradi?ionale, ct ?i grup?rile religioase ntemeiate de curnd. ntre
ele, Ortodoxia ncearc? s? fie ct mai vizibil?, cu un mesaj centrat pe
rela?ia personal? cu Hristos, Dumnezeu ntrupat. Despre prezen?a
Bisericii Ortodoxe, mai ales romne, n SUA, despre misiunea preo?ilor
?i p?strarea identit??ii romne?ti ne-a vorbit p?rintele Theodor
Damian, profesor de Etic? la Metropolitan College din New York.
 
Cine este p?rintele Theodor Damian
N?scut n 1951 la Boto?ani, p?rintele Theodor Damian s-a stabilit n
Statele Unite ale Americii din anul 1988. Pn? atunci, p?rintele
Theodor Damian a fost protopop n Dorohoi, dup? care a slujit la
Catedrala din Sibiu, activnd ?i ca redactor la publica?iile Telegraful
Romn, Mitropolia Ardealului, ?i ndrum?torul Misionar. Este fondator
?i preot paroh la Biserica Ortodox? Romneasc? din Queens, New York.
Are un master n spiritualitate ob?inut la Princeton University ?i dou?
doctorate n Teologie, unul dat n Romnia, la catedra de Teologie
Sistematic? ?i Etic?, ?i altul la Fordham University, n domeniul
Patristicii. Dup? ce a predat, ncepnd cu anul 1995, cursuri de
istorie bisericeasc? la St. Vladimirs Theological Academy, Crestwood
din New York, a devenit profesor de etic?, filosofie ?i sociologie la
Metropolitan College din New York.
P?rintele Damian coordoneaz? organizatoric ?i organiza?ional ?i
activitatea de nv???mnt la distan?? a studen?ilor aronda?i Centrului
de nv???mnt la Distant? din New York al Universit??ii Spiru Haret.
Experien?a construc?iei de structuri sociale ?i institu?ionale a
dovedit-o prin nfiin?area a dou? parohii.( Sf. Ap. Petru ?i Pavel la
New York, SUA ?i Sf. Trei Ierarhi la Lausanne, Elve?ia).
A fondat n 1993 Institutul de Teologie ?i Spiritualitate
Ortodox?/Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality, n
cadrul c?ruia au fost organizate la New York simpozioane teologice ?i
interdisciplinare.
n afar? de congresele ?i simpozioanele organizate, men?ionate mai sus,
a prezidat sesiuni, a condus sau organizat seminarii proprii la
conferin?e ?i congrese interna?ionale, cum ar fi cele de la Helsinki
(ISSEI), Malta (ISSEI), Pepperdine University, Los Angeles, SUA, ?i a
organizat seminarii pe teme de teologie, cultur? ?i spiritualitate
romneasc? n cadrul unor congrese n peste 10 localit??i din SUA.
A fondat n 1993 ?i conduce cenaclul literar Mihai Eminescu din New
York, cu ntlniri la fiecare dou? s?pt?mni, la care sunt invita?i
scriitori ?i personalit??i din comunitatea romno-american? din SUA ?i
din Romnia. Comunitatea romn? din New York cu ndrumarea p?rintelui
Theodor Damian a ini?iat dou? simpozioane Mihai Eminescu.
Organizeaz? de 11 ani ntlnirile literare Zilele Lumin? Lin? n diferite localit??i din Romnia ?i SUA.

P?rinte profesor, cnd a?i p??it prima oar? pe p?mnt american?

Am plecat n America n ziua de 15 august 1988, deci ntr-o zi foarte
mare ?i frumoas?, s?rb?toarea Adormirii Maicii Domnului, ?i am
considerat c? numai Maica Domnului va fi cu mine. N-a fost ntmpl?tor
c? am plecat n aceast? zi, cum nimic nu este ntmpl?tor pe lumea
asta, ?i ntr-adev?r pot s? spun c? n to?i ace?ti 21 de ani de cnd
sunt n America, Maica Domnului a fost cu mine.

Dup? 89, n America, conceptul de misiune s-a redinamizat

Care era situa?ia Ortodoxiei romne?ti atunci cnd a?i ajuns n America?

Cand am ajuns n America, situa?ia Ortodoxiei romne?ti se punea la
dou? niveluri. Primul nivel la cel de parohie, s? zicem. Erau cteva
parohii n New York, m? refer n special la situa?ia New York-ului,
pentru c? New York-ul este comunitatea cea mai mare, cu cei mai mul?i
romni din America ?i poate ?i din lume. Erau cteva parohii ortodoxe
romne n New York, probabil vreo 4-5. ntre timp, s-au mai nmul?it,
acum sunt 10 sau 11 parohii ortodoxe romne, deci situa?ia cumva
religioas? era structurat?, asisten?a religioas? era asigurat?. Aceste
parohii erau misionare ?i ele s-au nmul?it, pentru c? conceptul de
misionarism, de misiune nu a murit, ci, dimpotriv?, pentru c? au venit
a?a de mul?i romni dup? 89 n America, conceptul de misiune s-a
redinamizat sau s-a rennoit, pentru c? nmul?indu-se oamenii s-au
nmul?it ?i nevoile de asisten?? religioas?. La cel?lalt nivel,
vorbind, juristic?ional, situa?ia religioas? romneasc? din America era
legat? de rela?ia dintre cele dou? arhiepiscopii: Arhiepiscopia Romn?
Misionar? Ortodox? ?i Episcopia Ortodox? Romn? care ?inea de OCA ?i
?ine ?i acum, adic? Orthodox Church of America, care de fapt este sub
egida, s? spunem ruseasc?. Ast?zi se vede un progres foarte serios din
punctul vedere al rela?iei dintre cele dou? episcopii, care a culminat
cu o declara?ie reciproc? de unire, prin contribu?ia foarte important?
a Preafericitului P?rinte Patriarh Daniel, declara?ia de unire de ast?
var? de la congresele celor dou? eparhii. Ea a reprezentat un pas
important, care poate s? duc? spre ceva concret sau poate s? r?mn?
doar un simbol.

Majoritatea parohiilor nu ?i pot salariza preo?ii la un nivel decent

Care este ast?zi situa?ia preo?ilor ortodoc?i romni din Statele Unite? Cum reu?esc s? ?i ndeplineasc? misiunea?

Situa?ia lor e delicat? ?i dificil?, pentru c? majoritatea lucreaz?,
pentru c? n America nu exist? subven?ie, preo?ii nu au salarii de la
episcopie sau subven?ii de la Patriarhie sau, ce ?tiu eu, alte
funda?ii, ci fiecare trebuie s? se ntre?in? singur. Sunt parohii
misionare vechi care sunt bine nchegate, au o comunitate puternic?,
cum sunt, de pild?, dou?, m? gndesc la New York, unde parohia ?i
salarizeaz? preotul la nivelul unui salariu decent din societatea
american?, parohia ?i permite lucrul acesta. Dar majoritatea
parohiilor nu ?i pot salariza preo?ii sau contribuie numai par?ial la
o salarizare a preotului. Dar preotul are ?i o familie ?i, ca s?-?i
pl?teasc? ?i chirie ?i toate celelalte cheltuieli ale vie?ii zilnice,
trebuie s? lucreze. Atunci, evident, misiunea se face cu oarecare
sacrificii, pentru c? n calitate de preot trebuie s? ?i dedici timpul
n dou? locuri, ?i atunci faci misiunea mai mult de inim?, ?i serviciul
cel?lalt l faci de nevoie.

Lucrul cel mai important ntr-un ora? mare este s? ai biseric? n cartierele de romni

Unde Bisericile trebuie s? fie ?i nchiriate, sacrificiul e ?i mai
mare, ca n cazul meu, de pild?. Eu nu am biseric? proprie ?i
nchiriez, cum e cazul majorit??ii parohiilor misionare, biserica de la
anglicanii episcopalieni americani. Noi pl?tim 750 de dolari chirie pe
lun? pentru a folosi biserica numai n duminici, ceea ce este foarte
mult pentru o parohie misionar?. Lucrul cel mai important ntr-un ora?
a?a de mare ca New York-ul este s? ai biserica n cartierele de romni,
pentru c? altfel sunt foarte mul?i romni care nu ?tiu s? ia nici
metroul, nici autobuzul, s? schimbe, s? mearg? ntr-un ora? a?a de
mare, dintr-un cartier n altul la distan?ele de un ceas, dou?.

Care ar fi costurile ridic?rii unei biserici, cu tot cu teren ?i construc?ia propriu-zis??

Un teren, ca s? l cumperi, s? spunem n afara zonei urbane, deci la
?ar?, te cost?, depinde de m?rimea terenului, dar s? zic a?a ct ar fi
necesar pentru o biseric?, ntre 100.000 ?i 300.000 de dolari. Dac? l
cumperi n ora?, cum este inten?ia mea veche ?i a enoria?ilor mei, de a
cump?ra n cartierul n care slujim ?i locuim, acolo terenul valoreaz?
800.000-1.000.000 de dolari. Dup? aceea, trebuie s? construie?ti
biserica care e nc? jum?tate de milion de dolari, aproximnd
pre?urile, deci e o sum? exorbitant? la nivelul unei comunit??i de
romni de cartier. Noi am strns, avem ?i noi cteva zeci de mii de
dolari adunate, dar ai nevoie de o minune, de o dona?ie de la cineva
care este foarte bogat ?i credincios n acela?i timp sau, m? rog, alt?
interven?ie miraculoas?, ca sa zic a?a.

America, un mozaic din punct de vedere religios

Cum e reprezentat? America la nivel religios, procentual vorbind, c?i sunt catolici, c?i ortodoc?i?

Popula?ia Americii este mp?r?it? din punct de vedere religios ntre
dou? confesiuni cre?tine, cea protestant? ?i cea catolic?. Acestea sunt
cele mai puternice Biserici de pe continentul descoperit de Columb.
Acum, din protestan?i, binen?eles, c? ai toate grup?rile tradi?ionale
?i o mul?ime de grup?ri netradi?ionale. Pe lng? protestan?i ?i
catolici, exist? Biserica episcopal? sau anglican?, care este ?i ea
foarte prezent? peste tot. ns? grup?rile protestante sunt grup?ri cu
enoria?i nu foarte mul?i. Te-ai a?tepta ca luteranii americani, pentru
c? sunt o bran?? tradi?ional?, s? fie la nivelul a 50-60 de milioane,
dar sunt sub 10 milioane. Episcopalienii, care sunt Biserica Anglican?,
s? fie iar??i la nivelul zecilor de milioane, dar sunt sub 10 milioane,
3-4 milioane. Prezbiterieni sunt 3 milioane ?i ceva. Bapti?tii sunt mai
mul?i, pentru c? sunt mp?r?i?i n bapti?ti de nord ?i sudi?ti. Ei sunt
practic Biserica preponderent? n America protestant?, dar nici ei nu
sunt a?a cum sunt catolicii n bloc, 80-100 de milioane.

Ortodoxia devine tot mai vizibil?

Ce loc ocup? Ortodoxia ntre celelalte confesiuni cre?tine?

Ortodoxia este relativ mic? ca num?r, dar n ultimii ani devine tot mai
vizibil?, pentru c? pe m?sur? ce timpul trece, se organizeaz? tot mai
bine. Ortodoxia este vizibil? n special prin ramura rus? ?i prin
ramura greac?, pentru c? ru?ii ?i grecii au seminarii ?i facult??i de
teologie, au case de editur? ?i de publica?ie teologic?, au ?i mai
multe fonduri pentru a se organiza, pentru a crea noi structuri ?i
pentru a-?i face prezen?a sim?it? la toate nivelurile vie?ii americane.
Noi, romnii, suntem nc? mult mai pu?in vizibil, nc? nu avem un
seminar teologic.

Romnii emigran?i sunt mai pu?ini dect grecii ?i dect ru?ii?

Da. ?i astfel se ?i explic? de ce activit??ile noastre nu sunt de aceea?i anvergur?.

O via?? religioas? vizibil? ntr-o ?ar? foarte secularizat?

Cum percepe americanul de rnd religia? E un tip religios sau religia ?ine mai mult de privat, de intimitatea fiec?ruia?

Da, ntr-un fel e un paradox aici, pentru c? pe de o parte America este
foarte secularizat? ?i pe de alt? parte e considerat? ?ara cea mai
religioas? din Occident. Dar aceast? religiozitate se manifest? la
nivel personal, pentru c? institu?ional vorbind America e foarte
secularizat? din punct de vedere al modului n care oamenii tr?iesc
via?a de zi cu zi. Pe de alt? parte, cnd se fac statistici, oamenii
declar? c? sunt spirituali, sau sunt religio?i, sau sunt credincio?i.
Foarte des ntlne?ti distinc?ia c? nu sunt religios, dar sunt
spiritual. Deci cumva m? intereseaz? problema spiritului, m?
intereseaz? ideea de Dumnezeu, dar nu sunt compartimentat ntr-o
Biseric? sau o religie. Totu?i, ?i ace?tia sunt considera?i religio?i,
n sensul general al cuvntului. Religia n general este foarte
vizibil? aici. Odat? vezi la un col? de strad? un spa?iu nchiriat unde
a fost ieri o alimentar? ?i unde acum este Biserica lui Dumnezeu dup?
Biblie, titluri dintre acestea care ncearc? s? diferen?ieze noua
grupare de grup?rile existente. Sunt mii de asemenea grup?ri, deci este
o via?? religioas? vizibil? ntr-o ?ar? foarte secularizat?.

Spre deosebire de Fran?a, unde ateii s-au declarat ntr-o propor?ie mare, n Statele Unite exist? a?a ceva?

Nu. America este 90% religioas?, cel pu?in dup? ultima statistic? pe
care am folosit-o ntr-un curs de-al meu la Colegiul Mitropolitan din
New York, un curs de consiliere la nivelul psihologiei sociale. 90% din
americani se declar? a fi religio?i sau spirituali.

Vrei s? r?mi romn, po?i s? r?mi romn

Este America o ?ar? care asimileaz? foarte repede pe cei care se
stabilesc acolo, un t?v?lug unde foarte u?or identitatea na?ional?
dispare?

Asta e o ntrebare complex? ?i interesant?. Vreau s? spun c? depinde de
persoan?, depinde de emigrant, depinde de ce mentalitate are acest
emigrant, dac? vrei de pild? s?-?i scrii, s?-?i schimbi numele din
Ionescu n Mac Duff, po?i s? faci lucrul asta, ?i dac? l schimbi,
nseamn? c? asta spune ceva despre ct de mult dore?ti s? r?mi cine ai
fost ?i ct de mult dore?ti s? ui?i cine ai fost ?i s? nu te depisteze
nimeni c? e?ti altcineva dect vrei tu s? ar??i c? ai fi. De fapt, te
depisteaz? oricnd oricine, cum ai deschis gura, dup? accent. Po?i s?
stai ?i 20 de ani, cum am eu, ?i tot ?i p?strezi accentul ?i te
ntreab? de unde vii ?i, binen?eles, c? n-o s? spui c? vii din
Ungaria, spui ca vii din Romnia, dac? e?ti romn. Pe de alt? parte,
depinde ?i de mediul n care lucrezi, depinde n al treilea rnd de ct
de mult stai ncadrat n comunitatea romneasc? sau ct de separat stai
de ea. Practic, depinde de ce vrei tu. Vrei s? r?mi romn, po?i s?
r?mi romn, vrei s? te americanizezi, po?i s? te americanizezi foarte
rapid. Binen?eles c? de acum este un alt factor care intervine la
p?strarea sau nep?strarea identit??ii romne?ti.

ntre Bisericile Ortodoxe, cea romneasc? ce loc ocup??

Biserica Rus? ?i Greac? sunt cel mai bine reprezentate, organizate,
structurate ?i cred c? dup? aceea vine Biserica Ortodox? Romn?.

Cum i privesc americanii pe romni?

Sunt privi?i mult mai bine dect sunt romnii din Italia, de exemplu
sau poate ?i din alte p?r?i, dar n general nu sunt nici aprecia?i,
nici deprecia?i sau dezapreciati, sunt pur ?i simplu acolo. Noi nu
avem, din p?cate, deocamdat?, o prezen?? a?a de evident?, de vizibil?,
nct Guvernul s? ne remarce, cum au grecii. Grecii au un lobby foarte
puternic, se organizeaz? la nivel politic, au congresmeni, senatori din
rndurile lor. Chiar ?i ungurii care sunt o ?ar? mai mic? reprezint? o
?ar? mai mic? ?i totu?i au un lobby mult mai puternic, din punctul asta
de vedere, dect noi. Deci, cnd e vorba de ap?rarea unui interes,
imediat spun congresman-ului noi ?i oferim attea zeci de mii de
voturi sau attea sute de mii de voturi. Romnii nu au un asemenea tip
de organizare, din p?cate.

Avem romni n pozi?ii importante n societatea american??

Da. Sunt n pozi?ii importante, sunt medici mari, ingineri mari,
business-man mari, dar, cum spun, organizarea, structurile noastre nu
ne fac foarte vizibili, a?a cum sunt vizibile alte na?iuni din partea
asta de continent.

Biserica Ortodox? Romn? are un episcop tn?r ?i dinamic

La ora actual? misiunea Bisericii Ortodoxe Romne n ce fel se desf??oar?? Exist? Biserici Ortodoxe care sunt n construc?ie?

Din fericire, noi avem la crma Arhiepiscopiei noastre, acum, un
episcop tn?r, nalt Preasfin?itul Arhiepiscop Nicolae Condrea, care
este extrem de dinamic, care a venit cu mult curaj. n primul rnd, cu
mult risc, pentru c? a venit s? preia o arhiepiscopie care nu i-a
oferit absolut nimic, a? putea s? zic c? aproape nimic, ?i a trebuit s?
gndeasc? cum s? reconstruiasc? ceea ce a g?sit acolo ?i ntr-un timp
relativ scurt, cu tulbur?ri, cu efort, cu curaj, cu riscuri, cu tot ce
vre?i, ?i a reu?it s? fac? un sediu, o Catedral? arhiepiscopal? n
Chicago, un sediu al Arhiepiscopiei, s? ncurajeze preo?ii, s?
dinamizeze via?a Arhiepiscopiei, n a?a fel nct, da, ntrebarea
dumneavoastr? prime?te un r?spuns pozitiv, exist? tendin?a, entuziasmul
pentru a crea noi biserici, noi misiuni, pentru a avea cl?diri proprii
pentru nevoile noastre liturgice.

n perioada aceasta se observ? o deschidere a americanilor spre Ortodoxie . E Ortodoxia un miraj pentru America?

Este, pentru c? au fost multe cazuri celebre de convertire a
americanilor la Ortodoxie, cum a fost ?i celebrul caz al grup?rii
conduse de Peter Guilquist, de trecere n mas? a unei parohii sau a
enoria?ilor de la mai multe parohii, care au format o grupare ?i au
trecut n mas? la Ortodoxie. Sunt ?i alte cazuri, marele teolog
Jaroslav Pelikan, de exemplu, care este convertit la Ortodoxie, ?i ale
altora. Binen?eles, Ortodoxia este vizibil? ?i, din punctul ?sta de
vedere, reprezint? un interes pentru mul?i. Pe de alt? parte, fenomenul
nu este foarte constant ?i s? spunem, masiv, dar exist? cazuri de
trecere la Ortodoxie depistabile.

Cartea teologic? n limba englez? este fundamental? n convertirea americanilor

Cum se produce aceast? contaminare a americanilor de Ortodoxie?
Care crede?i c? este punctul fundamental care provoac? convertirea?

Cred c? n primul rnd, punctul fundamental l reprezint? publicarea
c?r?ii de teologie ortodox? n limba englez?, pentru c? dac? informa?ia
teologic? n-ar ajunge la americani, n-ar avea cum s? nve?e o nou?
limb?. Dup? aceea, mai nva?? el dac?, de pild?, trece la greci, la
ru?i, care au edituri, c?r?i de teologie ?i ?coli de teologie. Dup?
aceea, mergnd la Biserica Greac?, normal c? o sa auzi foarte mult
grece?te sau o s? fie slujba bilingv?, sau ruse?te. Faptul c? se
public? masiv teologie ortodox? n limba englez?, asta este puntea de
trecere, ca s? spunem a?a, ?i prin aceasta Ortodoxia se prezint?
americanilor ?i ei au ?ansa s? afle de ea. ?i oamenii, n special a?
zice intelectualii, care ?tiu s? depisteze perlele, adev?ratele valori
sau, dac? vre?i, adev?rul Tradi?iei ?i credin?ei noastre ortodoxe,
ace?tia au ?ansa s? aleag?.

Statistica confesiunilor cre?tine din SUA

Din 1957, expresia n Dumnezeu ne ncredem este prezent? pe toate
monedele ?i bancnotele din SUA. Cu un an n urm?, aceast? sintagm? a
fost declarat? motto-ul na?ional de c?tre Congresul American. Afirma?ia
nu este nvechit?, pentru c? realitatea o demonstreaz? cu prisosin??.
Astfel, n anul 2006, 73% din cei intervieva?i au declarat credin?a lor
n Dumnezeu.

SUA este unic? ntre ??rile postindustriale, prin num?rul sc?zut de
atei. Pe de alt? parte, americanii tind s? ?i schimbe religia n
timpul vie?ii, iar jum?tate din adul?i ?i p?r?sesc credin?a n care
s-au n?scut. Particularit??ile religioase se extind ?i la nivel
geografic. F?ia Bibliei desparte Nordul mai pu?in credincios (59%)
de sudul puternic religios (86%).

Constitu?ia american? neag? Guvernului SUA orice putere sau amestec n
op?iunile religioase ale popula?iei. Cu toate acestea, Thomas Jeferson,
autorul Declara?iei de Independen??, a spus c? preotul a fost ostil
libert??ii. El se nrude?te cu un despot. Acest amendament a fost
formulat n spirit iluminist pentru a evita crearea unei religii
majoritare de stat.

Conform datelor furnizate de CIA, religia cre?tin? este preferat? de
majoritatea celor care se consider? credincio?i (78, 5%). Dintre
ace?tia, protestan?ii ocup? primul loc cu un procent de 51,3%, urmat de
romano-catolici cu 23,9%, mormoni 1,7% ?i alte denomina?iuni 1,6%.
Religia cre?tin? a poposit pe t?rm american odat? cu colonizarea
f?cut? de europeni. Ceea ce poate explica de altfel procentul ridicat
de credincio?i, cre?tinismul f?cnd parte din identitatea american?.

Cre?tinii ortodoc?i, de?i nu figureaz? n aceast? statistic?, sunt
prezen?i n num?r de cteva milioane de persoane. n ciuda faptului c?
este considerat? cea mai r?spndit? ?i influent? religie din Statele
Unite, cre?tinismul tr?ie?te un declin demografic . n timp ce num?rul
cre?tinilor a sporit din 1990 n 2001 din cauza cre?terii popula?iei,
procentajul lor este n sc?dere de la 88,3% la 76,5%.

 

Mesajul Ortodoxiei româneşti în SUA: adevărul Tradiţiei şi credinţei noastre

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 21:05 and
ntre ??rile occidentale, America reprezint? din
punct de vedere religios un paradox. Cea mai secularizat? societate se
declar? 90% religioas?. n acest procent intr? att Bisericile
tradi?ionale, ct ?i grup?rile religioase ntemeiate de curnd. ntre
ele, Ortodoxia ncearc? s? fie ct mai vizibil?, cu un mesaj centrat pe
rela?ia personal? cu Hristos, Dumnezeu ntrupat. Despre prezen?a
Bisericii Ortodoxe, mai ales romne, n SUA, despre misiunea preo?ilor
?i p?strarea identit??ii romne?ti ne-a vorbit p?rintele Theodor
Damian, profesor de Etic? la Metropolitan College din New York.
 
Cine este p?rintele Theodor Damian
N?scut n 1951 la Boto?ani, p?rintele Theodor Damian s-a stabilit n
Statele Unite ale Americii din anul 1988. Pn? atunci, p?rintele
Theodor Damian a fost protopop n Dorohoi, dup? care a slujit la
Catedrala din Sibiu, activnd ?i ca redactor la publica?iile Telegraful
Romn, Mitropolia Ardealului, ?i ndrum?torul Misionar. Este fondator
?i preot paroh la Biserica Ortodox? Romneasc? din Queens, New York.
Are un master n spiritualitate ob?inut la Princeton University ?i dou?
doctorate n Teologie, unul dat n Romnia, la catedra de Teologie
Sistematic? ?i Etic?, ?i altul la Fordham University, n domeniul
Patristicii. Dup? ce a predat, ncepnd cu anul 1995, cursuri de
istorie bisericeasc? la St. Vladimirs Theological Academy, Crestwood
din New York, a devenit profesor de etic?, filosofie ?i sociologie la
Metropolitan College din New York.
P?rintele Damian coordoneaz? organizatoric ?i organiza?ional ?i
activitatea de nv???mnt la distan?? a studen?ilor aronda?i Centrului
de nv???mnt la Distant? din New York al Universit??ii Spiru Haret.
Experien?a construc?iei de structuri sociale ?i institu?ionale a
dovedit-o prin nfiin?area a dou? parohii.( Sf. Ap. Petru ?i Pavel la
New York, SUA ?i Sf. Trei Ierarhi la Lausanne, Elve?ia).
A fondat n 1993 Institutul de Teologie ?i Spiritualitate
Ortodox?/Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality, n
cadrul c?ruia au fost organizate la New York simpozioane teologice ?i
interdisciplinare.
n afar? de congresele ?i simpozioanele organizate, men?ionate mai sus,
a prezidat sesiuni, a condus sau organizat seminarii proprii la
conferin?e ?i congrese interna?ionale, cum ar fi cele de la Helsinki
(ISSEI), Malta (ISSEI), Pepperdine University, Los Angeles, SUA, ?i a
organizat seminarii pe teme de teologie, cultur? ?i spiritualitate
romneasc? n cadrul unor congrese n peste 10 localit??i din SUA.
A fondat n 1993 ?i conduce cenaclul literar Mihai Eminescu din New
York, cu ntlniri la fiecare dou? s?pt?mni, la care sunt invita?i
scriitori ?i personalit??i din comunitatea romno-american? din SUA ?i
din Romnia. Comunitatea romn? din New York cu ndrumarea p?rintelui
Theodor Damian a ini?iat dou? simpozioane Mihai Eminescu.
Organizeaz? de 11 ani ntlnirile literare Zilele Lumin? Lin? n diferite localit??i din Romnia ?i SUA.

P?rinte profesor, cnd a?i p??it prima oar? pe p?mnt american?

Am plecat n America n ziua de 15 august 1988, deci ntr-o zi foarte
mare ?i frumoas?, s?rb?toarea Adormirii Maicii Domnului, ?i am
considerat c? numai Maica Domnului va fi cu mine. N-a fost ntmpl?tor
c? am plecat n aceast? zi, cum nimic nu este ntmpl?tor pe lumea
asta, ?i ntr-adev?r pot s? spun c? n to?i ace?ti 21 de ani de cnd
sunt n America, Maica Domnului a fost cu mine.

Dup? 89, n America, conceptul de misiune s-a redinamizat

Care era situa?ia Ortodoxiei romne?ti atunci cnd a?i ajuns n America?

Cand am ajuns n America, situa?ia Ortodoxiei romne?ti se punea la
dou? niveluri. Primul nivel la cel de parohie, s? zicem. Erau cteva
parohii n New York, m? refer n special la situa?ia New York-ului,
pentru c? New York-ul este comunitatea cea mai mare, cu cei mai mul?i
romni din America ?i poate ?i din lume. Erau cteva parohii ortodoxe
romne n New York, probabil vreo 4-5. ntre timp, s-au mai nmul?it,
acum sunt 10 sau 11 parohii ortodoxe romne, deci situa?ia cumva
religioas? era structurat?, asisten?a religioas? era asigurat?. Aceste
parohii erau misionare ?i ele s-au nmul?it, pentru c? conceptul de
misionarism, de misiune nu a murit, ci, dimpotriv?, pentru c? au venit
a?a de mul?i romni dup? 89 n America, conceptul de misiune s-a
redinamizat sau s-a rennoit, pentru c? nmul?indu-se oamenii s-au
nmul?it ?i nevoile de asisten?? religioas?. La cel?lalt nivel,
vorbind, juristic?ional, situa?ia religioas? romneasc? din America era
legat? de rela?ia dintre cele dou? arhiepiscopii: Arhiepiscopia Romn?
Misionar? Ortodox? ?i Episcopia Ortodox? Romn? care ?inea de OCA ?i
?ine ?i acum, adic? Orthodox Church of America, care de fapt este sub
egida, s? spunem ruseasc?. Ast?zi se vede un progres foarte serios din
punctul vedere al rela?iei dintre cele dou? episcopii, care a culminat
cu o declara?ie reciproc? de unire, prin contribu?ia foarte important?
a Preafericitului P?rinte Patriarh Daniel, declara?ia de unire de ast?
var? de la congresele celor dou? eparhii. Ea a reprezentat un pas
important, care poate s? duc? spre ceva concret sau poate s? r?mn?
doar un simbol.

Majoritatea parohiilor nu ?i pot salariza preo?ii la un nivel decent

Care este ast?zi situa?ia preo?ilor ortodoc?i romni din Statele Unite? Cum reu?esc s? ?i ndeplineasc? misiunea?

Situa?ia lor e delicat? ?i dificil?, pentru c? majoritatea lucreaz?,
pentru c? n America nu exist? subven?ie, preo?ii nu au salarii de la
episcopie sau subven?ii de la Patriarhie sau, ce ?tiu eu, alte
funda?ii, ci fiecare trebuie s? se ntre?in? singur. Sunt parohii
misionare vechi care sunt bine nchegate, au o comunitate puternic?,
cum sunt, de pild?, dou?, m? gndesc la New York, unde parohia ?i
salarizeaz? preotul la nivelul unui salariu decent din societatea
american?, parohia ?i permite lucrul acesta. Dar majoritatea
parohiilor nu ?i pot salariza preo?ii sau contribuie numai par?ial la
o salarizare a preotului. Dar preotul are ?i o familie ?i, ca s?-?i
pl?teasc? ?i chirie ?i toate celelalte cheltuieli ale vie?ii zilnice,
trebuie s? lucreze. Atunci, evident, misiunea se face cu oarecare
sacrificii, pentru c? n calitate de preot trebuie s? ?i dedici timpul
n dou? locuri, ?i atunci faci misiunea mai mult de inim?, ?i serviciul
cel?lalt l faci de nevoie.

Lucrul cel mai important ntr-un ora? mare este s? ai biseric? n cartierele de romni

Unde Bisericile trebuie s? fie ?i nchiriate, sacrificiul e ?i mai
mare, ca n cazul meu, de pild?. Eu nu am biseric? proprie ?i
nchiriez, cum e cazul majorit??ii parohiilor misionare, biserica de la
anglicanii episcopalieni americani. Noi pl?tim 750 de dolari chirie pe
lun? pentru a folosi biserica numai n duminici, ceea ce este foarte
mult pentru o parohie misionar?. Lucrul cel mai important ntr-un ora?
a?a de mare ca New York-ul este s? ai biserica n cartierele de romni,
pentru c? altfel sunt foarte mul?i romni care nu ?tiu s? ia nici
metroul, nici autobuzul, s? schimbe, s? mearg? ntr-un ora? a?a de
mare, dintr-un cartier n altul la distan?ele de un ceas, dou?.

Care ar fi costurile ridic?rii unei biserici, cu tot cu teren ?i construc?ia propriu-zis??

Un teren, ca s? l cumperi, s? spunem n afara zonei urbane, deci la
?ar?, te cost?, depinde de m?rimea terenului, dar s? zic a?a ct ar fi
necesar pentru o biseric?, ntre 100.000 ?i 300.000 de dolari. Dac? l
cumperi n ora?, cum este inten?ia mea veche ?i a enoria?ilor mei, de a
cump?ra n cartierul n care slujim ?i locuim, acolo terenul valoreaz?
800.000-1.000.000 de dolari. Dup? aceea, trebuie s? construie?ti
biserica care e nc? jum?tate de milion de dolari, aproximnd
pre?urile, deci e o sum? exorbitant? la nivelul unei comunit??i de
romni de cartier. Noi am strns, avem ?i noi cteva zeci de mii de
dolari adunate, dar ai nevoie de o minune, de o dona?ie de la cineva
care este foarte bogat ?i credincios n acela?i timp sau, m? rog, alt?
interven?ie miraculoas?, ca sa zic a?a.

America, un mozaic din punct de vedere religios

Cum e reprezentat? America la nivel religios, procentual vorbind, c?i sunt catolici, c?i ortodoc?i?

Popula?ia Americii este mp?r?it? din punct de vedere religios ntre
dou? confesiuni cre?tine, cea protestant? ?i cea catolic?. Acestea sunt
cele mai puternice Biserici de pe continentul descoperit de Columb.
Acum, din protestan?i, binen?eles, c? ai toate grup?rile tradi?ionale
?i o mul?ime de grup?ri netradi?ionale. Pe lng? protestan?i ?i
catolici, exist? Biserica episcopal? sau anglican?, care este ?i ea
foarte prezent? peste tot. ns? grup?rile protestante sunt grup?ri cu
enoria?i nu foarte mul?i. Te-ai a?tepta ca luteranii americani, pentru
c? sunt o bran?? tradi?ional?, s? fie la nivelul a 50-60 de milioane,
dar sunt sub 10 milioane. Episcopalienii, care sunt Biserica Anglican?,
s? fie iar??i la nivelul zecilor de milioane, dar sunt sub 10 milioane,
3-4 milioane. Prezbiterieni sunt 3 milioane ?i ceva. Bapti?tii sunt mai
mul?i, pentru c? sunt mp?r?i?i n bapti?ti de nord ?i sudi?ti. Ei sunt
practic Biserica preponderent? n America protestant?, dar nici ei nu
sunt a?a cum sunt catolicii n bloc, 80-100 de milioane.

Ortodoxia devine tot mai vizibil?

Ce loc ocup? Ortodoxia ntre celelalte confesiuni cre?tine?

Ortodoxia este relativ mic? ca num?r, dar n ultimii ani devine tot mai
vizibil?, pentru c? pe m?sur? ce timpul trece, se organizeaz? tot mai
bine. Ortodoxia este vizibil? n special prin ramura rus? ?i prin
ramura greac?, pentru c? ru?ii ?i grecii au seminarii ?i facult??i de
teologie, au case de editur? ?i de publica?ie teologic?, au ?i mai
multe fonduri pentru a se organiza, pentru a crea noi structuri ?i
pentru a-?i face prezen?a sim?it? la toate nivelurile vie?ii americane.
Noi, romnii, suntem nc? mult mai pu?in vizibil, nc? nu avem un
seminar teologic.

Romnii emigran?i sunt mai pu?ini dect grecii ?i dect ru?ii?

Da. ?i astfel se ?i explic? de ce activit??ile noastre nu sunt de aceea?i anvergur?.

O via?? religioas? vizibil? ntr-o ?ar? foarte secularizat?

Cum percepe americanul de rnd religia? E un tip religios sau religia ?ine mai mult de privat, de intimitatea fiec?ruia?

Da, ntr-un fel e un paradox aici, pentru c? pe de o parte America este
foarte secularizat? ?i pe de alt? parte e considerat? ?ara cea mai
religioas? din Occident. Dar aceast? religiozitate se manifest? la
nivel personal, pentru c? institu?ional vorbind America e foarte
secularizat? din punct de vedere al modului n care oamenii tr?iesc
via?a de zi cu zi. Pe de alt? parte, cnd se fac statistici, oamenii
declar? c? sunt spirituali, sau sunt religio?i, sau sunt credincio?i.
Foarte des ntlne?ti distinc?ia c? nu sunt religios, dar sunt
spiritual. Deci cumva m? intereseaz? problema spiritului, m?
intereseaz? ideea de Dumnezeu, dar nu sunt compartimentat ntr-o
Biseric? sau o religie. Totu?i, ?i ace?tia sunt considera?i religio?i,
n sensul general al cuvntului. Religia n general este foarte
vizibil? aici. Odat? vezi la un col? de strad? un spa?iu nchiriat unde
a fost ieri o alimentar? ?i unde acum este Biserica lui Dumnezeu dup?
Biblie, titluri dintre acestea care ncearc? s? diferen?ieze noua
grupare de grup?rile existente. Sunt mii de asemenea grup?ri, deci este
o via?? religioas? vizibil? ntr-o ?ar? foarte secularizat?.

Spre deosebire de Fran?a, unde ateii s-au declarat ntr-o propor?ie mare, n Statele Unite exist? a?a ceva?

Nu. America este 90% religioas?, cel pu?in dup? ultima statistic? pe
care am folosit-o ntr-un curs de-al meu la Colegiul Mitropolitan din
New York, un curs de consiliere la nivelul psihologiei sociale. 90% din
americani se declar? a fi religio?i sau spirituali.

Vrei s? r?mi romn, po?i s? r?mi romn

Este America o ?ar? care asimileaz? foarte repede pe cei care se
stabilesc acolo, un t?v?lug unde foarte u?or identitatea na?ional?
dispare?

Asta e o ntrebare complex? ?i interesant?. Vreau s? spun c? depinde de
persoan?, depinde de emigrant, depinde de ce mentalitate are acest
emigrant, dac? vrei de pild? s?-?i scrii, s?-?i schimbi numele din
Ionescu n Mac Duff, po?i s? faci lucrul asta, ?i dac? l schimbi,
nseamn? c? asta spune ceva despre ct de mult dore?ti s? r?mi cine ai
fost ?i ct de mult dore?ti s? ui?i cine ai fost ?i s? nu te depisteze
nimeni c? e?ti altcineva dect vrei tu s? ar??i c? ai fi. De fapt, te
depisteaz? oricnd oricine, cum ai deschis gura, dup? accent. Po?i s?
stai ?i 20 de ani, cum am eu, ?i tot ?i p?strezi accentul ?i te
ntreab? de unde vii ?i, binen?eles, c? n-o s? spui c? vii din
Ungaria, spui ca vii din Romnia, dac? e?ti romn. Pe de alt? parte,
depinde ?i de mediul n care lucrezi, depinde n al treilea rnd de ct
de mult stai ncadrat n comunitatea romneasc? sau ct de separat stai
de ea. Practic, depinde de ce vrei tu. Vrei s? r?mi romn, po?i s?
r?mi romn, vrei s? te americanizezi, po?i s? te americanizezi foarte
rapid. Binen?eles c? de acum este un alt factor care intervine la
p?strarea sau nep?strarea identit??ii romne?ti.

ntre Bisericile Ortodoxe, cea romneasc? ce loc ocup??

Biserica Rus? ?i Greac? sunt cel mai bine reprezentate, organizate,
structurate ?i cred c? dup? aceea vine Biserica Ortodox? Romn?.

Cum i privesc americanii pe romni?

Sunt privi?i mult mai bine dect sunt romnii din Italia, de exemplu
sau poate ?i din alte p?r?i, dar n general nu sunt nici aprecia?i,
nici deprecia?i sau dezapreciati, sunt pur ?i simplu acolo. Noi nu
avem, din p?cate, deocamdat?, o prezen?? a?a de evident?, de vizibil?,
nct Guvernul s? ne remarce, cum au grecii. Grecii au un lobby foarte
puternic, se organizeaz? la nivel politic, au congresmeni, senatori din
rndurile lor. Chiar ?i ungurii care sunt o ?ar? mai mic? reprezint? o
?ar? mai mic? ?i totu?i au un lobby mult mai puternic, din punctul asta
de vedere, dect noi. Deci, cnd e vorba de ap?rarea unui interes,
imediat spun congresman-ului noi ?i oferim attea zeci de mii de
voturi sau attea sute de mii de voturi. Romnii nu au un asemenea tip
de organizare, din p?cate.

Avem romni n pozi?ii importante n societatea american??

Da. Sunt n pozi?ii importante, sunt medici mari, ingineri mari,
business-man mari, dar, cum spun, organizarea, structurile noastre nu
ne fac foarte vizibili, a?a cum sunt vizibile alte na?iuni din partea
asta de continent.

Biserica Ortodox? Romn? are un episcop tn?r ?i dinamic

La ora actual? misiunea Bisericii Ortodoxe Romne n ce fel se desf??oar?? Exist? Biserici Ortodoxe care sunt n construc?ie?

Din fericire, noi avem la crma Arhiepiscopiei noastre, acum, un
episcop tn?r, nalt Preasfin?itul Arhiepiscop Nicolae Condrea, care
este extrem de dinamic, care a venit cu mult curaj. n primul rnd, cu
mult risc, pentru c? a venit s? preia o arhiepiscopie care nu i-a
oferit absolut nimic, a? putea s? zic c? aproape nimic, ?i a trebuit s?
gndeasc? cum s? reconstruiasc? ceea ce a g?sit acolo ?i ntr-un timp
relativ scurt, cu tulbur?ri, cu efort, cu curaj, cu riscuri, cu tot ce
vre?i, ?i a reu?it s? fac? un sediu, o Catedral? arhiepiscopal? n
Chicago, un sediu al Arhiepiscopiei, s? ncurajeze preo?ii, s?
dinamizeze via?a Arhiepiscopiei, n a?a fel nct, da, ntrebarea
dumneavoastr? prime?te un r?spuns pozitiv, exist? tendin?a, entuziasmul
pentru a crea noi biserici, noi misiuni, pentru a avea cl?diri proprii
pentru nevoile noastre liturgice.

n perioada aceasta se observ? o deschidere a americanilor spre Ortodoxie . E Ortodoxia un miraj pentru America?

Este, pentru c? au fost multe cazuri celebre de convertire a
americanilor la Ortodoxie, cum a fost ?i celebrul caz al grup?rii
conduse de Peter Guilquist, de trecere n mas? a unei parohii sau a
enoria?ilor de la mai multe parohii, care au format o grupare ?i au
trecut n mas? la Ortodoxie. Sunt ?i alte cazuri, marele teolog
Jaroslav Pelikan, de exemplu, care este convertit la Ortodoxie, ?i ale
altora. Binen?eles, Ortodoxia este vizibil? ?i, din punctul ?sta de
vedere, reprezint? un interes pentru mul?i. Pe de alt? parte, fenomenul
nu este foarte constant ?i s? spunem, masiv, dar exist? cazuri de
trecere la Ortodoxie depistabile.

Cartea teologic? n limba englez? este fundamental? n convertirea americanilor

Cum se produce aceast? contaminare a americanilor de Ortodoxie?
Care crede?i c? este punctul fundamental care provoac? convertirea?

Cred c? n primul rnd, punctul fundamental l reprezint? publicarea
c?r?ii de teologie ortodox? n limba englez?, pentru c? dac? informa?ia
teologic? n-ar ajunge la americani, n-ar avea cum s? nve?e o nou?
limb?. Dup? aceea, mai nva?? el dac?, de pild?, trece la greci, la
ru?i, care au edituri, c?r?i de teologie ?i ?coli de teologie. Dup?
aceea, mergnd la Biserica Greac?, normal c? o sa auzi foarte mult
grece?te sau o s? fie slujba bilingv?, sau ruse?te. Faptul c? se
public? masiv teologie ortodox? n limba englez?, asta este puntea de
trecere, ca s? spunem a?a, ?i prin aceasta Ortodoxia se prezint?
americanilor ?i ei au ?ansa s? afle de ea. ?i oamenii, n special a?
zice intelectualii, care ?tiu s? depisteze perlele, adev?ratele valori
sau, dac? vre?i, adev?rul Tradi?iei ?i credin?ei noastre ortodoxe,
ace?tia au ?ansa s? aleag?.

Statistica confesiunilor cre?tine din SUA

Din 1957, expresia n Dumnezeu ne ncredem este prezent? pe toate
monedele ?i bancnotele din SUA. Cu un an n urm?, aceast? sintagm? a
fost declarat? motto-ul na?ional de c?tre Congresul American. Afirma?ia
nu este nvechit?, pentru c? realitatea o demonstreaz? cu prisosin??.
Astfel, n anul 2006, 73% din cei intervieva?i au declarat credin?a lor
n Dumnezeu.

SUA este unic? ntre ??rile postindustriale, prin num?rul sc?zut de
atei. Pe de alt? parte, americanii tind s? ?i schimbe religia n
timpul vie?ii, iar jum?tate din adul?i ?i p?r?sesc credin?a n care
s-au n?scut. Particularit??ile religioase se extind ?i la nivel
geografic. F?ia Bibliei desparte Nordul mai pu?in credincios (59%)
de sudul puternic religios (86%).

Constitu?ia american? neag? Guvernului SUA orice putere sau amestec n
op?iunile religioase ale popula?iei. Cu toate acestea, Thomas Jeferson,
autorul Declara?iei de Independen??, a spus c? preotul a fost ostil
libert??ii. El se nrude?te cu un despot. Acest amendament a fost
formulat n spirit iluminist pentru a evita crearea unei religii
majoritare de stat.

Conform datelor furnizate de CIA, religia cre?tin? este preferat? de
majoritatea celor care se consider? credincio?i (78, 5%). Dintre
ace?tia, protestan?ii ocup? primul loc cu un procent de 51,3%, urmat de
romano-catolici cu 23,9%, mormoni 1,7% ?i alte denomina?iuni 1,6%.
Religia cre?tin? a poposit pe t?rm american odat? cu colonizarea
f?cut? de europeni. Ceea ce poate explica de altfel procentul ridicat
de credincio?i, cre?tinismul f?cnd parte din identitatea american?.

Cre?tinii ortodoc?i, de?i nu figureaz? n aceast? statistic?, sunt
prezen?i n num?r de cteva milioane de persoane. n ciuda faptului c?
este considerat? cea mai r?spndit? ?i influent? religie din Statele
Unite, cre?tinismul tr?ie?te un declin demografic . n timp ce num?rul
cre?tinilor a sporit din 1990 n 2001 din cauza cre?terii popula?iei,
procentajul lor este n sc?dere de la 88,3% la 76,5%.

 

30 martie 2009

News

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 20:28 and

video
- Parintele Rafail Noica : Dupa primul razboi mondial s-a ridicat
harul de pe pamant si n-a mai venit. Vadit sunt ultimele vremi. Si
traim zilele alea video si o analiza detaliata

Practica introducerii dispozitivelor de identificare prin cip la copii si caini

Noile permise auto cu cip biometric valabile in Romania si UE din 2009

video – Chemarea marturisitorilor. In numele Domnului Hristos alaturati-va celor dintai!

Cerem REFERENDUM NATIONAL in problema actelor electronice

E ORDIN: Cipurile biometrice intra si in Permisele de Conducere Auto, atat in SUA cat si in Romania. RESURSE ANTI-BIG BROTHER

video
- Introducerea biometriei la calculatoare si telefoane in scopul
instaurarii controlului total electronic. I-PHONE, IBM si MAC

Intr-un interviu in Adevarul Patapievici isi arata limitele unui om inregimentat ideologic

Sinodul
BOR mai las ca cel din Belarus. Capul Bisericii Ortodoxe Belaruse a
avut curajul sa se opuna dictatorului Lukasenko in problema cipurilor

Criza mondiala grabeste venirea Antihristului! (2) – interviu cu Danion Vasile

Foto-Miting de protest impotriva implantului de cipuri si al actelor biometrice

Personalitati
si organizatii: evreul MAYER AMSCHEL ROTHSCHILD (SCUTUL ROSU),
intemeietorul celei mai puternice familii din istoria moderna a
omenirii si creatorul ordinului ILUMINATII

video – Speechless – agenda homosexuala si efectele ei

Un profesor universitar suspendat din post dupa ce a fost acuzat ca a criticat sistemul bancar

Sondaje: globalizare

Se urmareste legalizarea torturii pentru obtinerea probelor; toti romanii vor putea fi spionati

Cronica Antihristului

Cale de mijloc nu mai exista!

Evreii pregatesc intens ridicarea celui de-al Treilea Templu

Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda francmasoneriei

Criza economica mondiala, extrem de tare si incredibil de aproape

video – Proteste contra Diavolului strecurat n protezele medicale

audio – Danion Vasile – Etapele pecetluirii si pastrarea nadejdei

CINEVA viziteaza Lacasuri Ortodoxe: Pentru vindecare de teama RFID, sugeram perspective alternative

video – Primul video pentru sustinerea petitiei impotriva imprumutului FMI

audio – Danion Vasile – Profetii ale sec XX despre Apocalipsa

Noul Cod Penal va duce la nepedepsirea celor care ucid oameni pe soselele din Romania

video – Antonie Iorgovan despre masonerie

CRJ:
Codul de procedura penala accepta probele obtinute prin tortura. Orice
persoana care se pregateste sa comita o infractiune poate fi urmarita

Soferii, filmati in 96 de intersectii

Cum sionistilor nu le pasa de evrei

Ce
ne spun teologii ortodocsi? E simplu: Venirea sfarsitului lumii tine de
iubirea noastra sau de ura si inversunarea cu care ne sugereaza altii
sa ne afisam

Proteste anti G20 la Berlin

WeAreChange
activist Luke Rudkowski arrested for attempting to question New York
City Mayor Michael Bloomberg about his refusal to pay for the health
care of 9/11 first responders

video – Police State 2000 – Alex Jones (torrent)

video – Police State 2 The Takeover – Alex Jones (torrent) +.+-=-+.+ 114 -+.-+=+-.+-

video – Matrix of Evil – Alex Jones (torrent)

No one will enter the New World Order unless he or she will
make a pledge to worship Lucifer. No one will enter the New Age unless
he will take a Luciferian Initiation.
David Spangler, Director of Planetary Initiative, United Nations

 

News

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 20:28 and

video
- Parintele Rafail Noica : Dupa primul razboi mondial s-a ridicat
harul de pe pamant si n-a mai venit. Vadit sunt ultimele vremi. Si
traim zilele alea video si o analiza detaliata

Practica introducerii dispozitivelor de identificare prin cip la copii si caini

Noile permise auto cu cip biometric valabile in Romania si UE din 2009

video – Chemarea marturisitorilor. In numele Domnului Hristos alaturati-va celor dintai!

Cerem REFERENDUM NATIONAL in problema actelor electronice

E ORDIN: Cipurile biometrice intra si in Permisele de Conducere Auto, atat in SUA cat si in Romania. RESURSE ANTI-BIG BROTHER

video
- Introducerea biometriei la calculatoare si telefoane in scopul
instaurarii controlului total electronic. I-PHONE, IBM si MAC

Intr-un interviu in Adevarul Patapievici isi arata limitele unui om inregimentat ideologic

Sinodul
BOR mai las ca cel din Belarus. Capul Bisericii Ortodoxe Belaruse a
avut curajul sa se opuna dictatorului Lukasenko in problema cipurilor

Criza mondiala grabeste venirea Antihristului! (2) – interviu cu Danion Vasile

Foto-Miting de protest impotriva implantului de cipuri si al actelor biometrice

Personalitati
si organizatii: evreul MAYER AMSCHEL ROTHSCHILD (SCUTUL ROSU),
intemeietorul celei mai puternice familii din istoria moderna a
omenirii si creatorul ordinului ILUMINATII

video – Speechless – agenda homosexuala si efectele ei

Un profesor universitar suspendat din post dupa ce a fost acuzat ca a criticat sistemul bancar

Sondaje: globalizare

Se urmareste legalizarea torturii pentru obtinerea probelor; toti romanii vor putea fi spionati

Cronica Antihristului

Cale de mijloc nu mai exista!

Evreii pregatesc intens ridicarea celui de-al Treilea Templu

Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda francmasoneriei

Criza economica mondiala, extrem de tare si incredibil de aproape

video – Proteste contra Diavolului strecurat n protezele medicale

audio – Danion Vasile – Etapele pecetluirii si pastrarea nadejdei

CINEVA viziteaza Lacasuri Ortodoxe: Pentru vindecare de teama RFID, sugeram perspective alternative

video – Primul video pentru sustinerea petitiei impotriva imprumutului FMI

audio – Danion Vasile – Profetii ale sec XX despre Apocalipsa

Noul Cod Penal va duce la nepedepsirea celor care ucid oameni pe soselele din Romania

video – Antonie Iorgovan despre masonerie

CRJ:
Codul de procedura penala accepta probele obtinute prin tortura. Orice
persoana care se pregateste sa comita o infractiune poate fi urmarita

Soferii, filmati in 96 de intersectii

Cum sionistilor nu le pasa de evrei

Ce
ne spun teologii ortodocsi? E simplu: Venirea sfarsitului lumii tine de
iubirea noastra sau de ura si inversunarea cu care ne sugereaza altii
sa ne afisam

Proteste anti G20 la Berlin

WeAreChange
activist Luke Rudkowski arrested for attempting to question New York
City Mayor Michael Bloomberg about his refusal to pay for the health
care of 9/11 first responders

video – Police State 2000 – Alex Jones (torrent)

video – Police State 2 The Takeover – Alex Jones (torrent) +.+-=-+.+ 114 -+.-+=+-.+-

video – Matrix of Evil – Alex Jones (torrent)

No one will enter the New World Order unless he or she will
make a pledge to worship Lucifer. No one will enter the New Age unless
he will take a Luciferian Initiation.
David Spangler, Director of Planetary Initiative, United Nations

 

Linkurile zilei

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 16:40 and

video
- Parintele Rafail Noica : Dupa primul razboi mondial s-a ridicat
harul de pe pamant si n-a mai venit. Vadit sunt ultimele vremi. Si
traim zilele alea video si o analiza detaliata

Practica introducerii dispozitivelor de identificare prin cip la copii si caini

Noile permise auto cu cip biometric valabile in Romania si UE din 2009

video – Chemarea marturisitorilor. In numele Domnului Hristos alaturati-va celor dintai!

Cerem REFERENDUM NATIONAL in problema actelor electronice

E ORDIN: Cipurile biometrice intra si in Permisele de Conducere Auto, atat in SUA cat si in Romania. RESURSE ANTI-BIG BROTHER

video
- Introducerea biometriei la calculatoare si telefoane in scopul
instaurarii controlului total electronic. I-PHONE, IBM si MAC

Intr-un interviu in Adevarul Patapievici isi arata limitele unui om inregimentat ideologic

Sinodul
BOR mai las ca cel din Belarus. Capul Bisericii Ortodoxe Belaruse a
avut curajul sa se opuna dictatorului Lukasenko in problema cipurilor

Criza mondiala grabeste venirea Antihristului! (2) – interviu cu Danion Vasile

Foto-Miting de protest impotriva implantului de cipuri si al actelor biometrice

Personalitati
si organizatii: evreul MAYER AMSCHEL ROTHSCHILD (SCUTUL ROSU),
intemeietorul celei mai puternice familii din istoria moderna a
omenirii si creatorul ordinului ILUMINATII

video – Speechless – agenda homosexuala si efectele ei

Un profesor universitar suspendat din post dupa ce a fost acuzat ca a criticat sistemul bancar

Sondaje: globalizare

Se urmareste legalizarea torturii pentru obtinerea probelor; toti romanii vor putea fi spionati

Cronica Antihristului

Cale de mijloc nu mai exista!

Evreii pregatesc intens ridicarea celui de-al Treilea Templu

Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda francmasoneriei

Criza economica mondiala, extrem de tare si incredibil de aproape

video – Proteste contra Diavolului strecurat n protezele medicale

audio – Danion Vasile – Etapele pecetluirii si pastrarea nadejdei

CINEVA viziteaza Lacasuri Ortodoxe: Pentru vindecare de teama RFID, sugeram perspective alternative

video – Primul video pentru sustinerea petitiei impotriva imprumutului FMI

audio – Danion Vasile – Profetii ale sec XX despre Apocalipsa

Noul Cod Penal va duce la nepedepsirea celor care ucid oameni pe soselele din Romania

video – Antonie Iorgovan despre masonerie

CRJ:
Codul de procedura penala accepta probele obtinute prin tortura. Orice
persoana care se pregateste sa comita o infractiune poate fi urmarita

Soferii, filmati in 96 de intersectii

Cum sionistilor nu le pasa de evrei

Ce
ne spun teologii ortodocsi? E simplu: Venirea sfarsitului lumii tine de
iubirea noastra sau de ura si inversunarea cu care ne sugereaza altii
sa ne afisam

Proteste anti G20 la Berlin

WeAreChange
activist Luke Rudkowski arrested for attempting to question New York
City Mayor Michael Bloomberg about his refusal to pay for the health
care of 9/11 first responders

video – Police State 2000 – Alex Jones (torrent)

video – Police State 2 The Takeover – Alex Jones (torrent) +.+-=-+.+ 114 -+.-+=+-.+-

video – Matrix of Evil – Alex Jones (torrent)

No one will enter the New World Order unless he or she will
make a pledge to worship Lucifer. No one will enter the New Age unless
he will take a Luciferian Initiation.
David Spangler, Director of Planetary Initiative, United Nations

 

Linkurile zilei

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 16:40 and

video
- Parintele Rafail Noica : Dupa primul razboi mondial s-a ridicat
harul de pe pamant si n-a mai venit. Vadit sunt ultimele vremi. Si
traim zilele alea video si o analiza detaliata

Practica introducerii dispozitivelor de identificare prin cip la copii si caini

Noile permise auto cu cip biometric valabile in Romania si UE din 2009

video – Chemarea marturisitorilor. In numele Domnului Hristos alaturati-va celor dintai!

Cerem REFERENDUM NATIONAL in problema actelor electronice

E ORDIN: Cipurile biometrice intra si in Permisele de Conducere Auto, atat in SUA cat si in Romania. RESURSE ANTI-BIG BROTHER

video
- Introducerea biometriei la calculatoare si telefoane in scopul
instaurarii controlului total electronic. I-PHONE, IBM si MAC

Intr-un interviu in Adevarul Patapievici isi arata limitele unui om inregimentat ideologic

Sinodul
BOR mai las ca cel din Belarus. Capul Bisericii Ortodoxe Belaruse a
avut curajul sa se opuna dictatorului Lukasenko in problema cipurilor

Criza mondiala grabeste venirea Antihristului! (2) – interviu cu Danion Vasile

Foto-Miting de protest impotriva implantului de cipuri si al actelor biometrice

Personalitati
si organizatii: evreul MAYER AMSCHEL ROTHSCHILD (SCUTUL ROSU),
intemeietorul celei mai puternice familii din istoria moderna a
omenirii si creatorul ordinului ILUMINATII

video – Speechless – agenda homosexuala si efectele ei

Un profesor universitar suspendat din post dupa ce a fost acuzat ca a criticat sistemul bancar

Sondaje: globalizare

Se urmareste legalizarea torturii pentru obtinerea probelor; toti romanii vor putea fi spionati

Cronica Antihristului

Cale de mijloc nu mai exista!

Evreii pregatesc intens ridicarea celui de-al Treilea Templu

Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda francmasoneriei

Criza economica mondiala, extrem de tare si incredibil de aproape

video – Proteste contra Diavolului strecurat n protezele medicale

audio – Danion Vasile – Etapele pecetluirii si pastrarea nadejdei

CINEVA viziteaza Lacasuri Ortodoxe: Pentru vindecare de teama RFID, sugeram perspective alternative

video – Primul video pentru sustinerea petitiei impotriva imprumutului FMI

audio – Danion Vasile – Profetii ale sec XX despre Apocalipsa

Noul Cod Penal va duce la nepedepsirea celor care ucid oameni pe soselele din Romania

video – Antonie Iorgovan despre masonerie

CRJ:
Codul de procedura penala accepta probele obtinute prin tortura. Orice
persoana care se pregateste sa comita o infractiune poate fi urmarita

Soferii, filmati in 96 de intersectii

Cum sionistilor nu le pasa de evrei

Ce
ne spun teologii ortodocsi? E simplu: Venirea sfarsitului lumii tine de
iubirea noastra sau de ura si inversunarea cu care ne sugereaza altii
sa ne afisam

Proteste anti G20 la Berlin

WeAreChange
activist Luke Rudkowski arrested for attempting to question New York
City Mayor Michael Bloomberg about his refusal to pay for the health
care of 9/11 first responders

video – Police State 2000 – Alex Jones (torrent)

video – Police State 2 The Takeover – Alex Jones (torrent) +.+-=-+.+ 114 -+.-+=+-.+-

video – Matrix of Evil – Alex Jones (torrent)

No one will enter the New World Order unless he or she will
make a pledge to worship Lucifer. No one will enter the New Age unless
he will take a Luciferian Initiation.
David Spangler, Director of Planetary Initiative, United Nations

 

COMUNICAT DE PRESĂ: ‘Nu sub presiune, ci în duh de pace şi înţelepciune’ – Acţiunea Bisericii în Societate

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 15:26 and
n leg?tur? cu protestul organizat duminic?, 29 martie 2009, n centrul
Capitalei, mpotriva hot?rrii de Guvern privind folosirea
dispozitivelor medicale implantabile, participan?ii la protest cernd
Bisericii s? condamne implanturile medicale, facem urm?toarele
preciz?ri:

n conformitate cu nv???tura de credin?? ?i morala cre?tin? ortodox?,
Biserica Ortodox? Romn? ap?r? via?a, demnitatea, integritatea ?i
identitatea persoanei umane ?i respinge orice este d?un?tor acestora,
indiferent de sursa provoc?rilor d?un?toare. Ca atare, Biserica
ac?ioneaz? n societate pe baza principiilor sale teologice, spirituale
?i morale, f?r? a se substitui ns? institu?iilor Statului de Drept
( Pre?edin?ie , Parlament, Guvern), ntruct are permanent n vedere
distinc?ia sferelor de competen?? ?i responsabilitate , chiar ?i atunci
cnd accept? cooperarea cu aceste institu?ii pentru binele societ??ii.
A?adar, Biserica nu trebuie folosit? ca opozant, alternativ? sau
substitut al Statului de Drept ori ca suport al unor grup?ri cu
orient?ri ideologice nedeclarate.

ntruct se conduce dup? propriile principii n rela?iile cu Statul ?i
Societatea, Biserica Ortodox? Romn? nu reac?ioneaz? automat ?i f?r?
discern?mnt la presiunile ?i manifesta?iile stradale ale unor
asocia?ii ?i organiza?ii, care f?r? o consultare prealabil? cu
Patriarhia Romn? folosesc dealul mitropoliei ca loc de desf??urare a
mi?c?rilor protestatare, uitnd c? Biserica are menirea de a fi, n
primul rnd, un factor al p?cii sociale.

BIROUL DE PRES? AL PATRIARHIEI ROMNE

COMUNICAT DE PRESĂ: ‘Nu sub presiune, ci în duh de pace şi înţelepciune’ – Acţiunea Bisericii în Societate

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 15:26 and
n leg?tur? cu protestul organizat duminic?, 29 martie 2009, n centrul
Capitalei, mpotriva hot?rrii de Guvern privind folosirea
dispozitivelor medicale implantabile, participan?ii la protest cernd
Bisericii s? condamne implanturile medicale, facem urm?toarele
preciz?ri:

n conformitate cu nv???tura de credin?? ?i morala cre?tin? ortodox?,
Biserica Ortodox? Romn? ap?r? via?a, demnitatea, integritatea ?i
identitatea persoanei umane ?i respinge orice este d?un?tor acestora,
indiferent de sursa provoc?rilor d?un?toare. Ca atare, Biserica
ac?ioneaz? n societate pe baza principiilor sale teologice, spirituale
?i morale, f?r? a se substitui ns? institu?iilor Statului de Drept
( Pre?edin?ie , Parlament, Guvern), ntruct are permanent n vedere
distinc?ia sferelor de competen?? ?i responsabilitate , chiar ?i atunci
cnd accept? cooperarea cu aceste institu?ii pentru binele societ??ii.
A?adar, Biserica nu trebuie folosit? ca opozant, alternativ? sau
substitut al Statului de Drept ori ca suport al unor grup?ri cu
orient?ri ideologice nedeclarate.

ntruct se conduce dup? propriile principii n rela?iile cu Statul ?i
Societatea, Biserica Ortodox? Romn? nu reac?ioneaz? automat ?i f?r?
discern?mnt la presiunile ?i manifesta?iile stradale ale unor
asocia?ii ?i organiza?ii, care f?r? o consultare prealabil? cu
Patriarhia Romn? folosesc dealul mitropoliei ca loc de desf??urare a
mi?c?rilor protestatare, uitnd c? Biserica are menirea de a fi, n
primul rnd, un factor al p?cii sociale.

BIROUL DE PRES? AL PATRIARHIEI ROMNE

29 martie 2009

Si totusi Iadul exista

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 19:02 and

Localnicii au numit-o poarta
Poarta c?tre Iad ?i, la o prima vedere, imensul crater aprins din
Uzbekistan , din apropierea ora ?ului Darvaz, are toate atributele pentru
a fi asem?nat cu mitologica poart? c?tre lumea subp?mntean?. Nimeni nu
?tie unde duce ?i, de 35 de ani, craterul nu a putut fi explorat
niciodat?. n schimb, num?rul turi?tilor care se nghesuie s? admire
minunea cre?te de la an la an.

Totul a nceput n urm? cu 35
de ani, atunci cnd o echip? de geologi sovietici, fornd n c?utarea
z?c?mintelor de gaze naturale , a descoperit ntamplator o uria??
cavern? subteran?.

Afl? mai multe despre Poarta Infernului din Uzbekistan pe www.descopera.ro

Si totusi Iadul exista

Filed under: Religie — orthodoxnews @ 19:02 and

Localnicii au numit-o poarta
Poarta c?tre Iad ?i, la o prima vedere, imensul crater aprins din
Uzbekistan , din apropierea ora ?ului Darvaz, are toate atributele pentru
a fi asem?nat cu mitologica poart? c?tre lumea subp?mntean?. Nimeni nu
?tie unde duce ?i, de 35 de ani, craterul nu a putut fi explorat
niciodat?. n schimb, num?rul turi?tilor care se nghesuie s? admire
minunea cre?te de la an la an.

Totul a nceput n urm? cu 35
de ani, atunci cnd o echip? de geologi sovietici, fornd n c?utarea
z?c?mintelor de gaze naturale , a descoperit ntamplator o uria??
cavern? subteran?.

Afl? mai multe despre Poarta Infernului din Uzbekistan pe www.descopera.ro

Pagina următoare »
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X